După trei săptămâni în care iarna părea că pune stăpânire pe bună parte a Europei, situaţia pare a se schimba radical. În aceste condiţii, în cursul săptămânii ce va urma, extinderea unui aer ceva mai cald va cuprinde cea mai mare parte a continentului.
Acest lucru e confirmat şi de materialul de mai jos, cu estimarea anomaliilor termice, preluat de peECMWF via met.hu. Conform acestuia, în bună parte a Europei sunt estimate valori medii de temperatură şi cu 2…4°C în nordul, centrul şi vestul acesteia, iar în sud-est, vorbim şi de valori de temperatură situate şi cu 4…7°C peste mediile climatologice obişnuite pentru mijloc de februarie.
Sunt şi mici excepţii, acestea sunt constituite de arii caracterizate de valori termice uşor sub mediile perioadei, cu 1…3°C, cu precădere, în regiunile estice şi prin zona aferentă Arhipelagului Britanic şi a vestului extrem al Scandinavei şi al Franţei.
România, pe întreaga durată a intervalului de faţă, va fi caracterizată de un regim termic situat peste cel obişnuit la această dată din an, cu valori medii de temperatură şi cu 4…7°C în jumătatea de vest a ţării. De asemenea, valori termice cu 2…4°C sunt aşteptate şi în regiunile centrale ale teritoriului.
Estul ţării va fi caracterizat de valori termice apropiate de mediile perioadei, cu o uşoară tendinţă negativă în zonele joase din lunca Siretului, zone unde aerul rece va fi greu dislocat de cel cald care va cuprinde bună parte a Europei. Pe lângă aceasta, în aceste ultimă regiune din ţară, vor fi şi formaţiuni noroase stratiforme şi ceaţă, acestea fiind asociate şi cu burniţă care va favoriza apariţia poleiului, deci mare atenţie pe şoselele din estul ţării !!!
Ziua de luni va aduce o vreme caldă în cea mai mare parte a ţării, cu maxime ce vor porni de la -2…0°C în zonele joase din centrul şi estul Moldovei şi până spre 10…12°C în zona deluroasă din sud-vest. Minimele se vor încadra între -8…-7°C în depresiunile din estul Transilvaniei, cât şi prin nord-estul extrem, şi 5…7°C pe litoral şi, posibil, prin vestul Banatului. Marţi vremea se va încălzi în toată ţara. În aceste condiţii, maximele se vor încadra între 2…3°C în nord-est şi 14…15°C în Dealurile de Vest. Minimele vor fi cuprinse între -5…-4°C în depresiunile din estul Transilvanei şi 5…7°C în vestul Banatului şi prin sudul litoralului. Miercuri vremea va continua să fie caldă pentru data din calendar, cu maxime ce se vor încadra între 3…4°C în nord şi 14…16°C în zona deluroasă din sudul ţării şi, posibil, prin Banat. Minimele vor fi cuprinse între -4°C în depresiunile din Carpaţii Orientali şi 8…9°C prin sud-estul ţării.
Joi se va păstra această vreme caldă, cu maxime cuprinse între 0…2°C prin nordul Moldovei şi 13…14°C prin sud-estul ţării. Minimele se vor încadra între -4…-3°C în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 8…9°C prin sud-est.
Conform actualelor modele, finalul de săptămână se va caracteriza prin aceeaşi vreme caldă în cea mai mare parte a ţării, cu maxime cuprinse între 1…3°C prin nordul şi nord-estul ţării şi 10…13°C prin zona deluroasă din sudul şi sud-vestul teritoriului. Cu toate acestea, ultima zi a săptămânii pare a se caracteriza printr-o creştere a temperaturilor, evidentă prin vestul ţării, aici se pot atinge şi 13…15°C. Minimele, pe durata ultimelor trei zile ale săptămânii, vor porni de la -7…-5°C prin depresiunile din Carpaţii Orientali şi se vor opri la 4…6°C prin sud-estul teritoriului.
Precipitaţiile vor prefera regiunile vestice ale Europei, tot aici pot fi posibile cantităţi abundente de apă, lucru ce va favoriza aparitia unor inundaţii, cu precădere în regiunile nordice ale Portugaliei cât şi cele nord-vestice ale Spaniei. Acestea vor fi în extindere şi către bazinul central al Mării Mediterane, asta în prima jumătate a săptămânii, lucru ce se va materializa prin cantităţi mai abundente de apă în regiunile deluroase şi montane ale Italiei cât şi prin vestul Balcanilor.
Restul continentului va fi caracterizat de cantităţi de precipitaţii apropiate de normalul perioadei, cu o tendinţă uşor deficitară prin sud-estul acestuia, lucru ce se poate observa şi pe materialul de mai jos.
De asemenea, cantităţi modeste de precipitaţii vor fi şi în regiunile vestice şi nordice ale Peninsulei Scandinave.
România, pe parcursul săptămânii următoare, va fi caracterizată de cantităţi de precipitaţii apropiate de normalul acestei perioadei, cu o tendinţă uşor excedentară prin regiunile vestice ale ţării. În aceste condiţii, ziua de luni va aduce cantităţi mai importante de apă în jumătatea de vest a ţării, acestea, pe fondul temperaturilor ridicate, vor fi exclusuv ploi, precipitaţiile mixte se vor semnala trecător în zonele montane înalte.
Un alt episod precipitabil mai important se întrevede în cursul zilei de miercuri, acestea vor cuprinde sudul şi centrul ţării, şi de această dată vor fi predominant ploi, precipitaţiile mixte se vor semnala la altitudini mai mari de 1600-1800 m. În restul săptămânii, precipitaţiile vor fi slabe cantitativ şi se vor semnala pe arii restrânse. În zonele montane înalte vor fi şi ninsori, slabe cantitativ. În zonele joase din estul şi sudul ţării va fi ceaţă, aceasta asociată şi cu burniţă.
Sinoptic, sistemele depresionare vor cuprinde vestul şi sudul Europei iar ariile anticiclonice se vor poziţiona peste estul şi sud-estul acesteia. Din doua parte a săptămânii, un areal anticiclonic dinspre I-le Azore va migra către est, condiţii în care şi sudul Europei va scăpa, treptat, de instabilitate, acest anticiclon se va uni cu cel din regiunile estice ale continentului. Acest context baric ce pare a se realiza spre finalul săptămânii, va limita aria de activitate a sistemelor depresionare la vestul şi nord-vestul continentului european.
Cu această distribuţie termobarică menţionată ceva mai devreme, peste cea mai mare parte a Europei va domina o circulaţie dominantă dinspre sud şi sud-vest, aceasta va antrena şi un aer mai cald şi umed, acesta se va resimţi printr-un aspect primăvăratec al vremii pe spaţii extinse de pe bătrânul continent.
Totuşi, Arhipelagul Britanic şi vestul extrem al Scandinavei şi al Franţei se vor situa în sectorul rece al acestor sisteme depresionare amintite, motiv pentru care, în aceste regiuni va domina o circulaţie predominant nordică, aceasta va advecta şi un aer rece, polar-maritim.