Luna martie tocmai încheiată aduce cu sine o curiozitate meteorologică ce atrage atenția unui ochi interesat de mersul vremii. În mod normal climatic, luna martie este o lună în care se intră în saltul termic de primăvară. De la temperaturile medii ale lunii februarie, care ar trebui să coboare în cea mai mare parte a României sub 0C, se trece la medii ale lunii martie în jur de 5C. Așadar, un salt termic apreciabil ce se resimte de obicei în mod direct în peisaj prin desprimăvărare.
Anul 2022 e departe de acest tablou general, considerat normal din punct de vedere climatic. Iar asta mai ales pentru că în mare parte a României, în deosebi în regiunile extracarpatice, luna martie a fost în medie mai rece decât luna februarie. Această diferență atipică de temperatură dintre cele două luni de la limita iarnă-primăvară este perceptibilă, pe baza datelor NCEP/NCAR, chiar la nivel continental, acolo unde putem observa temperaturile mult mai reduse din martie din estul Europei față de cele din februarie din aceleași regiuni.
În mod cert, astfel de diferențe între februarie și martie sunt pentru multe stații meteorologice la nivel continental și chiar la nivelul României o premieră în observațiile meteorologice. Explicația acestei diferențe provine din faptul că luna februarie a fost o lună extrem de caldă, mai ales în estul continentului, în timp ce martie s-a încadrat mai degrabă în limitele normalității climatice în estul continentului sau a fost caracterizată chiar de abateri negative în sud-estul continentului și Asia Mică, așa cum poate fi observat pe hărțile echivalente ale abaterilor de temperatură din aceleași două luni.
Ca un bilanț general, pentru teritoriul României cel puțin, această situație nu este determinată de o lună martie cu caracter extrem de rece, cât mai degrabă de o lună februarie foarte caldă. Iar hazardul climatic, sau poate mai degrabă schimbarea climatică în desfășurare, a adus aceste caracteristici termice contrastante în luni succesive. Astfel, cu atât mai mult cu cât chiar și începutul lunii aprilie mai putem asista la cântece disperate de lebădă ale iernii – în traducere, încă vom vedea ninsori chiar în afara arealului montan – începutul rece de primăvară nu reușește să șteargă impresia unei iernii foarte calde la nivelul regiunii noastre. Putem sublinia aici că la multe stații meteorologice din Moldova minimele absolute ale sezonului rece pe care oficial îl încheiem la 1 aprilie nu au coborât sub -10C. Remarcăm astfel că regiunea Moldovei pe ansamblul iernii a înregistrat abaterile pozitive maxime la nivel continental, cu o valoare ce a depășit +4C.
Mai mult, această iarnă se înscrie într-o serie de ierni calde a căror medie, poate interesant, ne plasează în valori climatice pe care le regăsim ca fiind “prognozate” de scenariile climatice pentru sfârșitul de secol. Astfel, datele RoClib ce oferă astfel de estimări la nivelul României, ne indică faptul că spre exemplu, pentru Iași, media ultimelor 5 ierni (2018-2022) ne plasează practic foarte aproape de ceea ce ar fi de așteptat pentru iernile din deceniul 2090-2100 în cazul unei schimbări climatice moderate. Așadar, în ultimele ierni am avut o mostră foarte reprezentativă din modul în care ar putea arăta iernile viitorului. Putem doar să ne mulțumim că suntem încă departe de scenariile climatice extreme, dar remarcăm că, plecând de la temperaturile iernilor de la începutul secolului XX ne aflăm deja la jumătatea drumului.
Și se pare că cei câțiva fulgi din regiunile joase sau chiar ninsorile abundente de la munte din acest început de aprilie nu stau în drumul spre scenariile climatice extreme.