Este cât se poate de firesc să asociem sărbătoarea Crăciunului cu anotimpul de iarnă, sărbătoarea având rădăcini precreștine legate de celebrarea momentului în care Soarele reîncepe să recucerească bolta cerească, moment specific anotimpului de iarnă. Totuși, în lumina ultimului deceniu, asocierea Crăciunului cu iarna meteorologică pare destul de forțată deoarece temperaturile aerului în regiunea noastră nu conturează în nici un fel o iarnă autentică.
Pentru a sublinia acest lucru am analizat succint temperaturile maxime și minime din zilele de 24 și 25 decembrie, cele care conturează imaginea meteorologică a Crăciunului din fiecare an. Analizând perioada 1981-2021 în 4 orașe reprezentative din Moldova Apuseană aceste zile au medii ale maximelor de 2-3C, în timp temperaturile minime diurne ar trebui să fie cuprinse între -4 și -6C. În acești 40 de ani s-au remarcat 3 ierni în care temperaturile au fost foarte reduse în zilele reprezentative Cărciunului, respectiv 1996, 1998 și 2002, ani în care maximele diurne au fost cuprinse între -5 și -10C, iar valorile minime diurne au fost cuprinse între -15 și -20C.
Deși, în general, o climatologie la nivel zilnic este complet irelevantă, valorile zilnice de temperatură putând reprezenta rezultatul unor situații meteorologice conjuncturale, putem găsi în aceste valori un element indicator destul de relevant al schimbării climatice din acest interval de 40 de ani. Chiar dacă și în anii ’80 sau ’90 existau zile de Crăciun foarte calde – paradoxal, zilele Crăciunului din 1995 au fost cele mai calde din perioada analizată într-o iarnă 1995-1996 lungă și grea – alternanța între rece și cald de la un an la altul era una caracteristică. Această alternanță dispare practic în ultimul deceniu, în care temperaturile maxime diurne devin pozitive în mod constant. În acest interval zilele de Crăciun din 2017 le concurează pe cele din 1995, însă într-o grupare de ani 2013-2021 în care decorul de iarnă a lipsit din aceste zile. Mai mult, în unii ani (2019-2020) chiar și temperaturile minime din aceste zile au fost pozitive. Nu este totuși o situație în premieră, remarcând faptul că primele ierni ale perioadei analizate (1981-1982) au avut zile de Crăciun similare în regiunea analizată.
În această cheie, prin raportare la ultimul deceniu, am putea vorbi de zile cât se poate de normale de Crăciun, cu maxime între 5 și 10C și cu minime în jurul pragului de îngheț. Am putea vedea în aceste nuanțe indicatori solizi ai schimbării climatice. Una care este însă poate mai complicată decât o înțelegem noi, atâta timp cât în ultimul deceniu iarna grea, chiar și în zilele de Crăciun, nu a lipsit la nivel emisferic, fiind monopolizată de continentul nord-american, în dauna celui european care pare un fel de releu emisferic al încălzirii iernilor.