Autori: Mast. Mihai Cristodulo, Conf. dr. Lucian Sfîcă
1. Context general
În ultimii ani, problema schimbărilor climatice devine un subiect omniprezent din punct de vedere mediatic, dar care ajunge și să fie resimțit de fiecare dintre noi în sens negativ prin creșterea disconfortului termic în anotimpul de vară, creșterea frecvenței fenomene meteorologice extreme pe tot parcursul anului sau pur și simplu prin contrastele termice ridicate de la o zi la alta. Pe fondul creșterii ponderii spațiului construit și a locuitorilor din regiunile urbane, aceste schimbări sunt resimțite în mod amplificat de populație, cea mai afectată fiind sănătatea oamenilor.
În centrul atenției pentru oameni de știință și administrațiile locale se află în mod evident mediul urban, care, conform rapoartelor la nivel global, găzduiește mai mult de jumătate din populația totală a planetei. La nivelul aglomerărilor urbane este cunoscut efectul insulei de căldură urbană, un fenomen definit prin discrepanța termică între zona urbană centrală, dens construită și populată și cea rurală învecinată. Acest efect depinde strict de morfologia și modul de planificare al orașului, putând varia foarte mult ca extindere spațială și intensitate de la un oraș la altul. Acest fenomen suprapus pe schimbările climatice în curs determină creșteri ale intervalelor de disconfort termic accentuat.
Insula de căldură urbană se formează deoarece zonele urbane tind să prezinte o abundență a suprafețelor care stochează căldura pe timpul zilei și o eliberează în cursul serii și al nopții, ducând astfel la creșterea temperaturilor la nivel local în interiorul orașului. Mai mult, deficitul de spații verzi sau de corpuril acvatice (suprafețe care pot întreține areale mai răcoroase) din interiorul orașelor contribuie și ele la accentuarea diferențelor de temperatură și la creșterea în intensitate a insulei de căldură urbană.
În categoria suprafețelor care stochează căldura intră diferitele areale specifice ariilor urbane, printre care putem aminti aglomerări de centre comerciale, spații de retail, zone industriale dezafectate sau active care, prin materialele folosite pentru construcția acestora (beton, asflat, sticlă), pot reține căldura și pot ușor întreține persistența unor areale mai calde care determină apariția insulei de căldură urbană (Figura 1).
Prevalența și intensitatea UHI (Urban Heat Island) variază de la oraș la oraș, în funcție de factori precum așezarea geografică, morfologia urbană și condițiile climatice. Cu toate acestea, pe măsură ce procesul de urbanizare continuă, iar schimbările climatice amplifică temperaturile extreme, efectul UHI începe a deveni o preocupare presantă pentru planificatorii urbani, factorii de decizie și locuitorii orașelor deopotrivă. Aceste aspecte sunt acutizate de contextul actual generat de schimbările climatice, care indică chiar și în variante optimiste frecvențe în creștere a zilelor cu temperaturi ridicate și disconfort termic în special în anotimpul de vară.
Printre efectele resimțite ale creșterii disconfortului termic în arealele urbane putem enumera:
– consumul ridicat de energie – în zilele de vară, nevoia pentru un sistem de răcire (mai specific aerul condiționat) devine o necesitate. Astfel prin lipsa unei dezvoltări sustenabile a locuințelor, multe construcții vor avea nevoie de un consum ridicat de electricitate pentru menținerea unei calități ridicate a vieții în perioade climatice nefavorabile;
– reducerea mobilității urbane și căutarea refugiilor termice ce contribuie la lipsa de interacțiune cu spațiile publice urbane;
– descuraja activitățile în aer liber, astfel afectând productivitatea la locurile de muncă ;
– Impact asupra calității aerului – creșterea temperaturilor poate intensifica formarea de ozon la niveul solului și a altor poluanți atmosferici. Acest lucru poate agrava problemele de sănătate ale populației (vulnerabile) și poate avea consecințe negative și asupra mediului urban.
– agravarea stării de sănătate a populației considerate vulnerabilă – comunitățile marginalizate, cu acces limitat la resurse și facilități medicale și populația vulnerabilă (cu precădere bătrânii și copiii) pot reprezenta invariabil o victimă, fiind împovărate cu probleme de sănătate generate de starea termică nefavorabilă.
– perturbarea ecosistemelor urbane – prin extinderea zonelor construite în defavoarea celor verzi este diminuată evapotranspirația, astfel ciclul apei din mediul urban fiind alterat, iar biodiversitatea suprafețelor verzi deja existente este pus în pericol.
2. Extinderea urbană a orașului Iași și particularitățile insulei de căldură
În decursul ultimelor trei decenii, orașul Iași a avut parte de o extindere liberă a spațiului construit (urban sprawl), ce a dus la asimilarea așezărilor periferice în spațiul urban construit. Acest fenomen este o rezultantă a puterii de polarizare a celui mai important oraș din fațada estică a României, ce a reușit să acumuleze aproximativ 500.000 locuitori împreună cu zona metropolitană. Concentrarea ridicată a populației, extinderea spațiului construit împreună cu mobilitatea individuală crescută a cetățenilor conduc către o interacțiune de energii ce contribuie la creșterea economică a orașului dar și la cantități din ce în ce mai semnificative de poluanți emiși în atmosferă, o poluare zgomotoasă și o epuizare a resurselor energetice. Toate aceste lucruri, combinate cu o scădere a suprafeței spațiilor verzi din cadrul orașului prin lipsa de politici și reglementări corespunzătoare, duc la afectarea mediului locuit, în consecință scăderea calității vieții și bunăstarea cetățenilor. În comparație cu alte orașe similare la nivelul României (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Oradea, Brașov, Craiova), Iași este orașul cu o suprafață administrative mai redusă și implicit cu o încărcătură demografică și a construcțiilor mai ridicată – acest lucru afectând negativ buna funcționare a serviciilor orașului și bunăstarea orășenilor.
Conform rezultatelor proiectului UCLAR (https://www.geo.uaic.ro/uclar/), procentul de populație urbană expusă la un risc termic ridicat este de 77,6%, ceea ce reprezintă un procentaj extrem de mare aflat sub amenințarea diferitelor afecțiuni datorate stresului termic. Mai mult, incidența zilelor tropicale (zilele în care temperatura maximă depășește 30°C și rămâne ridicată pe tot parcursul zilei) se află într-o tendință de creștere, iar ecartul de temperatură între zi și noapte ajunge la diferențe substanțiale față de acum 30 de ani.
În Iași insula de căldură urbană are o intensitate medie în timpul verii de 1.5°C evaluată în mod clasic prin observații meteorologice in-situ (2 m, adăpost meteorologic) și de 3°C la nivelul temperaturii suprafeței terestre (măsurători satelitare).
Temperaturile medii anuale cele mai ridicate la suprafeța terestră se înregistrează în regiunea fostei platforme industrial a orașului (1 – a,b; 2-a,b), unde se identifică în prezent atât unități industriale cât și spații comerciale/de retail, iar spațiile verzi ocupă areale restrânse și neorganizate.
Pe de altă parte, zonele care ajută în autoreglarea temperaturilor din cadrul orașului sunt zonele verzi (3 –a,b) și suprafețele de apă (4 – a,b). Un exemplu foarte bun în acest sens este cartierul Copou (3 – a,b), singurul care beneficiază de spații verzi de dimensiuni apreciabile amenajate în mod complex, astfel încât să fie eficiente în limitarea creșterii disconfortului termic. Un studiu relevant comparativ în acest sens indică faptul că în municipiul Bacău pe parcursul sezonului de vegetație temperaturile în arealul limitrof parcului central sunt cu cca. 2°C mai reduse la nivelul adăpostului meteorologic clasic decât în regiunea centrală, dens construită a orașului.
În vederea acțiunii de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, numeroase întreprinderi și societăți organizează ce este acum cunoscut sub numele de Climathon, un marathon de idei, unde minți tinere din varii domenii de activitate sunt unite sub echipe comune pentru a găsi împreună soluții sustenabile la problemele actuale de mediu cu care societatea se confruntă.
Ediția actuală a Climathon România este organizată în 7 orase, fiecare organizator local alegând o problemă de mediu diferită. Ediția Climathon București (Aer pentru București), a abordat teme precum soluții pentru îmbunătățirea calității aerului din capitală. Pe lângă cunoștințele și experiența acumulată, echipa câștigătoare a Climathonului beneficiază de diferite programe de mentorat, posibilitatea materializării ideii câștigătoare prin finanțări de la societăți indviduale și un premiu de 5000 de euro.
Pentru orașul Iași, asociația CIVICA organizează Climathon 2024 Iași având ca temă centrală soluții la întrebarea: Cum (ne) adaptăm orașul pentru zilele caniculare?
Mai multe detalii veți găsi pe pagina asociației – https://asociatiacivica.ro/noutati/climathon-iasi-2024/