Meteorologia populară împarte anul, nepretențios, în două mari anotimpuri. Vara este considerată stăpână între Sfântul Gheorghe (23 aprilie) și Sfântu Dumitru (26 octombrie), iar iarna în cealaltă jumătate din an. Cei doi sfinți proveneau din armata romană, așadar ei străjuiesc cu armele lor cele două anotimpuri antagonice, pentru ca acestea să nu se “încaiere” dincolo de intervalul care le este riguros rezervat. Din acest motiv, până la Sfântu Gheorghe iarna este stăpână pe meleagurile noastre, chiar dacă mai ales în ultimii ani a “concesionat” mare parte dintre proprietățile sale către fenomenele de vară.
Totuși, ceea ce s-a întâmplat anul acesta în centrul și nordul Moldovei reprezintă un fenomen pe cât de extrem, pe atât de excepțional. Nu intrăm mult în dinamica evenimentului aici, dar punctăm cadrul general la nivel continental marcat printr-o activitate intensă a ciclonilor mediteraneeni. Un prim ciclon mediteranean în primele zile ale lui aprilie a adus precipitații modeste în Moldova, dar a transportat în partea sa posterioară/vestică aer rece de la latitudini mari peste regiunea noastră. Un element cheie al evenimentului, ce a asigurat rezerva de aer rece pentru ca precipitațiile din al doilea ciclon mediteranean să fie prevalent sub formă de ninsoare aproape de la început. În plus, același prim ciclon a determinat o creștere a presiunii atmosferice în nord-estul continentului după trecerea sa, ceea ce a blocat calea pe același drum a celui de al doilea ciclon. Astfel, acesta din urmă a căpătat o traiectorie retrogradă, orientându-se din nordul Mării Negre către vest și astfel implicit spre regiunea Moldovei. Un caz de manual de succesiune de cicloni mediteraneeni cu traiectorie transbalcanică și o retrogradare de amploare ce a generat căderi abundente de precipitații. Astfel, regiunea Moldovei a primit în ultimele 6 zile cantități de precipitații ce au depășit pe alocuri dublul cantității medii multianuale de precipitații din luna aprilie.
Fenomenele de iarnă au reprezentat însă surpriza majoră a acestui episod, nu neapărat prin data la care s-au produs, dar mai ales prin intensitatea acestora, referindu-ne aici la cantitatea de precipitații sub formă de ninsoare și a viscolului violent. Documentăm aici aceste două caracteristici printr-o evaluare a grosimii stratului de zăpadă în regiunea Iașului și printr-o serie de fotografii din județul Iași care vorbesc de la sine despre abundența precipitațiilor solide și despre intensitatea viscolului.
Stratul de zăpadă acumulat în cele 3 zile cu precipitații sub formă de ninsoare în regiunile joase din centrul și nordul Moldovei a fost cel mai gros din tot sezonul de iarnă 2022-2023 la cele mai multe stații meteorologice din centrul și nordul regiunii. Totuși, ar fi de menționat că maximul absolut din regiunile joase de la Bârnova nu l-a depășit pe cel din 21 aprilie 2017, în cel mai recent și poate la fel de interesant episod de iarnă târzie în Moldova.
Distribuția grosimii stratului de zăpadă a fost una controlată pe de o parte de altitudine, în condițiile în care în regiunile joase precipitațiile au fost la începutul intervalului sub formă de ploaie și lapoviță, dar și de fenomenul de viscol foarte intens. Am încercat să aducem o imagine ceva mai clară a grosimii stratului de zăpadă în regiunea municipiului Iași printr-o campanie de observație ce a implicat climatologii Facultății de Geografie și Geologie ai UAIC, observatori voluntari, dar și studenții specializării Hidrologie-Meteorologie sub coordonarea Lect. dr. Pavel Ichim. Au fost colectate astfel peste 60 de puncte de observație din regiune pentru a ajunge la o imagine cu un plus de claritate asupra grosimii stratului de zăpadă în regiunea analizată.
Astfel, putem constata că în regiunile din lunca Bahluiului, la altitudinile cele mai mici grosimea stratului de zăpadă a depășit cu puțin 20 cm, în timp ce la altitudini de peste 350 m stratul de zăpadă a avut grosimi de peste 50 cm. Grosimile maxime măsurate în teren au fost de 60 cm într-o poiană din preajma drumului național Iași-Vaslui în zona Bucium, iar o a doua valoare de 55 cm la o altitudine comparabilă de cca. 370 m pe drumul Iași – Țibănești. Punctual, în zone inaccesibile pentru noi, cu siguranță, grosimea stratului de zăpadă a atins sau chiar depășit cu puțin 65 cm.
De menționat că influența orașului este greu decelabilă în grosimea stratului de zăpadă, creșterea grosimii stratului de zăpadă pe verticală resimțindu-se foarte rapid în oraș de la nivelul luncii la cel al teraselor Bahluiului. Astfel, în Tătărași, stratul de zăpadă măsura generalizat 35 cm iar în Copou-Sadoveanu zăpadă măsura peste 50 cm la altitudini aproapiate de 200 m.
Proporțiile viscolului din nordul Moldovei a reprezentat poate fenomenul cel mai surprinzător al acestui eveniment. Căderile de zăpadă în timpul primăverii sunt cunoscute ca fiind abundente, dar viscolul în regiuni joase nu este în nici un caz un fenomen specific acestei perioade. În linkul următor veți găsi probabil cea mai grăitoare imagine a violenței acestui episod: shorturl.at/iIKRW
Intensitatea viscolului poate fi dedusă și din imaginile surprinse pe drumul Iași-Voinești cu care încheiem această documentare succintă a căderilor abundente de zăpadă și a viscolului din aprilie 2023 din centrul și nordul Moldovei așa cum sunt prezentate pe pagina de facebook :https://www.facebook.com/Meteo.Moldova.