Autori: Pavel Ichim, Lucian Sfîcă
Chiar dacă vara se apropie de sfârșit, temperaturile ridicate nu par încă pregătite să ne părăsească. Astăzi ne așteaptă din nou o zi foarte caldă, iar într-un astfel de context devine cu atât mai interesant faptul că temperatura pe care o resimțim într-un oraș nu este aceeași peste tot. În aceeași zi și chiar la aceeași oră, zone aflate la distanțe relativ reduse pot înregistra diferențe importante de temperatură și confort termic. Apare întrebarea elementară de ce unele cartiere devin adevărate puncte fierbinți, în timp ce altele rămân mai răcoroase?
Pornind tocmai de la aceaste preocupări constante ale climatologiei ieșene am publicat recent în revista Frontiers in Climate articolul „Spatial identification and prediction of thermal hot spots based on mobile measurements in urban areas”, în care analizăm distribuția spațială a arealelor constant calde (hot spots) și reci (cold spots) din șase orașe din nord-estul României: Iași, Bacău, Botoșani, Suceava, Piatra-Neamț și Vaslui, bazându-ne pe observații meteoroloice expediționare. Rezultatele cercetării arată că aceste diferențe nu sunt determinate doar de condițiile meteorologice generale. Felul în care este construit orașul contează foarte mult: proporția suprafețelor acoperite cu asfalt și beton, prezența sau absența vegetației, dar și particularitățile reliefului pot face ca, în aceeași zi toridă de vară, anumite zone ale orașului să fie considerabil mai calde decât altele.
Pentru a surprinde aceste diferențe la scară cât mai detaliată, cercetarea noastră realizată în cadrul proiectului MOBCLIM s-a bazat pe 64 de măsurători mobile, realizate în sezonul cald al anului 2022. Spre deosebire de observațiile realizate într-un singur punct, măsurătorile mobile ne-au permis să urmărim variația temperaturii aerului de-a lungul străzilor și cartierelor și să identificăm zonele care se comportă constant ca puncte mai calde sau mai reci în interiorul orașului. Pentru identificarea acestor structuri spațiale am utilizat metode de analiză statistică, iar rezultatele obținute au fost analizate în raport cu două caracteristici importante ale mediului urban: gradul de impermeabilizare a suprafeței și altitudinea.
Rezultatele arată că punctele fierbinți sunt asociate în special cu zonele puternic impermeabilizate, caracterizate printr-o pondere ridicată a suprafețelor construite, asfaltului și betonului. Aceste suprafețe modifică bilanțul energetic local și favorizează apariția unor temperaturi mai ridicate comparativ cu zonele mai puțin construite sau cu cele în care vegetația este mai bine reprezentată. În cazul punctelor reci, am constatat că un rol important îl are și relieful. Zonele mai joase și configurația locală a terenului pot favoriza acumularea aerului rece, efectul fiind deosebit de evident în timpul dimineții. În consecință, chiar și în interiorul aceluiași oraș pot exista contraste termice importante pe distanțe relativ mici, ce pot depăși în serile și diminețile de vară în mod curent 5°C. Pe lângă identificarea acestor areale critice din punct de vedere termic, pe baza relațiilor identificate între temperatură, suprafețele impermeabile și caracteristicile topografice, am propus o metodă prin care pot fi indicate zonele susceptibile să devină viitoare puncte fierbinți în cazul extinderii suprafețelor construite.
Considerăm că această abordare poate avea o utilitate practică pentru planificarea urbană, cu atât mai mult cu cât în prezent dezvoltarea urbană este total ignorantă față de aceste aspecte. Dacă putem identifica din timp zonele în care dezvoltarea urbană ar putea amplifica stresul termic, aceste informații pot fi luate în considerare atunci când sunt stabilite direcțiile de extindere a orașelor, amplasarea spațiilor verzi, plantarea arborilor sau alte măsuri destinate reducerii acumulării căldurii.
Într-un context în care orașele continuă să se extindă, iar temperaturile ridicate și valurile de căldură reprezintă o provocare tot mai importantă, modul în care construim orașele influențează direct climatul pe care îl resimțim în interiorul lor. Prin acest studiu încercăm să facem încă un pas de la simpla observare a insulei de căldură urbane către anticiparea zonelor urbane critice din punct de vedere al confortului termic.