Demersul climatologilor ieșeni de analiză a condițiilor de detaliu a climatului urban a ajuns în etapa, inevitabilă scopului propus, de modelare climatică și bioclimatică la scară fină. În acest efort am ajuns recent la primul rezultat materializat într-o publicație științifică în care sunt investigate căile prin care poate fi îmbunătățit confortul termic, prin intervenții de amenajare urbană, în perioade foarte calde, în arealul aferent kilometrului zero al municipiului Iași.
Într-o descriere cât mai succintă, modelarea realităților înconjurătoare reprezintă un demers științific în care mediul atmosferic a fost pionier în secolul XX, prin primele exerciții de prognoză numerică a vremii, ce constituie încă standardul de moment în prognoza meteorologică. În acest moment exercițiile de modelare digitală sunt mult mai extinse, cu aplicații diverse în medicină (testarea de medicamente pe pacienți virtuali), inginerie, energie și multe alte domenii. Nu am exagera dacă am considera că modelarea digitală reprezintă un soi de Turn Babel pe care omul modern vrea să îl construiască, deoarece în fiecare exercițiu de modelare, modelatorul este un mic demiurg ce controlează lumea pe care o creează.
În climatologie, softurile de modelare oferă posibilitatea de investigare a condițiilor climatice actuale la scară foarte fină (ceea ce este imposibil prin alte metode), dar oferă și posibilitatea de a înțelege efectele microclimatice ale unor schimbări în mediul urban inițial. Credem că plantând arbori în tot orașul vom putea rezolva toate problemele climatice ale orașului?! Putem să plantăm acei arbori în mediu virtual al orașului și vom putea vedea răspunsul climatic. Vrem să dezvoltăm un ansamblu rezidențial și nu știm care va fi rezultatul acestei modificări a mediului urban din punct de vedere termic sau bioclimatic? Putem genera virtual acel ansamblu rezidențial în diferite forme (de exemplu, cu 10m sau cu 30 m între clădiri) și putem identifica amenajarea optimă pentru maximul de beneficii din punct de vedere bioclimatic.
Primul studiu de modelare climatică pe care îl prezentăm aici are ca zonă de studiu pietonalul Ștefan cel Mare, Ulița Mare a Iașilor istorici, ce reprezintă unul din punctele cele mai circulate pietonal din capitala istorică a Moldovei și totodată subiectul unor schimbări de aspect ce au suscitat la un moment dat controverse foarte vii în comunitatea ieșeană. Transformarea acestei artere în pietonal a fost însoțită de înlocuirea asfaltului cu piatră cubică și de tăierea teilor maturi ce au fost înlocuite ulterior cu exemplare mai tinere.
Distribuția temperaturii aerului în regiunea centrală a municipiului Iași în centrul municipiului Iași într-o zi caniculară în orele de după-amiază (Pietonalul Ștefan Cel Mare situat între Casa Pătrată – sediul Consiliului Județean în dreapta imaginii, și Biserica Trei Ierarhi, Sala Gotică și Școala Gheorghe Asachi în stânga imaginii)
Din rezultatele obținute și prezentate detaliat în articol reiese că din punct de vedere termic piatra cubică reușește să reducă temperatura aerului în mod semnificativ, cu până la 2°C într-o zi foarte caldă de vară. Acest efect termic este mai puternic decât cel determinat de efectul de umbrire a arborilor care reduc temperatura cu mai puțin de 1°C. În schimb, umbrirea produsă de arbori poate reduce temperatura la nivelul corpului cu 6-7°C.
Condiții termice resimțite la nivelul corpului uman într-o zi foarte caldă pe traseul Pietonalului Ștefan cel Mare din centrul municipiului Iași, sector amenajat virtual prin plantarea de castani în sectorul nord-vestic
Nu vom cădea în tentația de a oferi soluții din punct de vedere urbanistic la problemele microclimatice. Soluțiile trebuie să vină din partea specialiștilor în domeniu (arhitecți, peisagiști, urbaniști), însă putem atrage atenția că imaginarea unor soluții pe această temă fără a avea ca fundament modelarea climatică la scară fină, nu reprezintă altceva decât estimări sau intuiții ce riscă să eșueze foarte ușor în superficialitate.
Autori: Lect. dr. Pavel Ichim, Conf. univ. dr. Lucian Sfîcă