Schimbare de registru

Toamna abia încheiată a reprezentat, în special pentru regiunea Moldovei, una dintre cele mai secetoase toamne din ultima jumătate de secol. Cantitatea de precipitații acumulată în acest interval a fost cuprinsă între 20 și 30 mm pe ansamblul regiunii, ceea ce reprezintă mai puțin de o treime din cantitatea ce ar fi putut fi considerată normală din punct de vedere climatic. Iar cum toamna în general e un anotimp sărac în precipitații, impresia reală e că nu a plouat mai deloc.

De altfel, putem constata că regiunea noastră a fost pe departe cea mai săracă în precipitații la nivel european, împreună cu sudul Ucrainei și Crimeea.

Cantitatea medie zilnică de precipitații pentru toamna 2021 la nivel continental (mm); pentru a afla cantitatea totală la nivelul toamnei trebuie înmulțită valoarea de la legendă cu 91

Analizând cantitățile de precipitații la nivel regional, putem constata caracterul istoric al secetei din toamna abia încheiată. Dată fiind rezoluția datelor de reanaliză utilizate aici, e greu să spunem că toamna 2021 a fost cea mai săracă în precipitații din Moldova de după 1950, dar mai mult ca sigur așa au stat lucrurile la multe stații meteorologice din regiune. Această toamnă va rămâne cu siguranță în istoria meteorologică a regiunii alături de 1953, 1963, 1969, 1983, 1993 și 2011.

Cantitatea totală de precipitații la nivelul Moldovei în intervalul 1950-2021

Cu caracter oarecum speculativ este interesant să analizăm și ce s-a întâmplat cu iernile de după astfel de toamne secetoase. Astfel toamnele foarte secetoase din 1953 sau 2011 au fost urmate de ierni grele, iar toamnele foarte secetoase din 1993 sau 2006 au fost urmate de ierni foarte calde. Așadar, o toamnă secetoasă nu spune prea multe despre cum va fi iarna ce uremază.

Totuși, dacă ar fi să avansăm o lege generală care guvernează evoluția vremii, intuită de mult de om și imortalizată în episodul biblic al tălmăcirii viselor faraonului, atunci această lege ar fi cea a compensației/reechilibrării. Pe baza acesteia ne putem aștepta ca seceta din această toamnă să basculeze într-un oarecare interval de timp în excedent pluviometric. Acest decembrie aduce semnale viguroase în acest sens. Astfel, modelele de prognoză indică acumularea unor cantități însemnate de precipitații chiar și numai până la mijlocul lunii. Până și o înjumătățire foarte probabilă a acestor cantități estimate de precipitații ar reprezenta un aport pluviometric consistent la nivel regional. Iar modelarea meteorologică este și ea un domeniu în care de obicei nu iese fum fără foc, așa încât fără pretenții de acuratețe am putea spune că următoarele săptămâni vor aduce încheierea intervalului secetos început de la sfârșitul verii.

Cantitatea de precipitații estimată a se acumula la nivel continental până la 15 decembrie

Această revigorare a estimărilor pluviometrice vine pe fondul unei schimbări apreciabile în dinamica atmosferei la nivel continental. Înțelegem schimbarea observând în primul rând că toamna secetoasă a fost cauzată de o persistență ridicată a condițiilor anticiclonale în regiunea noastră de continent.

Persistența brâului de presiunea atmosferică ridicată peste continentul european între anticiclonul azoric și un extins anticiclon central asiatic; se poate constata intensitatea mare a condițiilor anticiclonale la nivelul României

Or, în intervalul ce urmează, acest brâu anticiclonal se pare că a cedat deja sub asaltul talvegurilor și depresiunilor islandeze, iar breșa este realizată mai ales în vestul Mediteranei, regiune ce se tranformă în aceste condiții în regiune ciclogenetică. Astfel, în următoarele două săptămâni regiunea României va fi traversată de cel puțin 3 sisteme depresionare mediteraneene, primul dintre acestea urmând se se manifeste în intervalul 7-9 decembrie.

Ciclon mediteranean acționând în depresiunea balcanică, marți, 7.12

Tocmai această succesiune de cicloni mediteraneeni ne va plasa când în partea lor anterioară, cea cu temperaturi ridicate sau chiar foarte ridicate pentru început de decembrie, cânt în partea lor posterioară, mai rece, care va aduce pe areale extinse, mai ales în regiunile mai înalte și un decor autentic, chiar dacă mai degrabă pasager, de început de iarnă. Da, multe regiuni vor vedea primele ninsori, dar stratul de zăpadă e greu de prognozat în condițiile în care temperaturile se învârt în jur de 0C. Bunăoară, conform modelărilor actuale, miercuri seară ar trebui să avem la Iași câțiva cm buni de zăpadă, dar foarte ușor asta se poate tranforma într-o zloată veritabilă și indecisă, dezamăgire totală pentru iubitorii de zăpadă, mană cerească pentru anul agricol început foarte prost în arșița toamnei.

Mai mult, pe lângă revigorarea pluviometrică, acest decembrie pare ieșit din schema vârtelniței atlantice a ultimului deceniu, cea care omora începutul iernilor în mod invariabil. De această dată, vectorul principal e dat de activitatea ciclogenetică mediteraneană impulsionată de activitatea depresiunii islandeze. De aici amintita alternanță de circulații tropicale și polare în funcție de poziția față de ciclonii mediteraneeni. Totuși, intervalul următor nu poate fi lipsit și de evoluții mai interesante, mai ales cu cât roller costerul termic impus de ciclonii mediteraneeni e cunoscut că poate colapsa în cele mai autentice circulații atmosferice de iarnă.