În linii generale, anul agricol 2020-2021 a fost unul foarte bun. Nu același lucru se poate spune pentru regiunea Moldovei despre începutul anului agricol 2021-2022. Lucrările agricole de toamnă se confruntă cu probleme mari, în condițiile în care de la începutul lunii septembrie nu am mai avut parte de ploi consistente. Mai mult, pe areale extinse în Moldova luna septembrie a fost una dintre cele mai sărace în precipitații din toată perioada de observații, cu cantități cumulate sub 5 mm. În plus, octombrie îi calcă pe urme și nu se întrevăd cantități apreciabile de precipitații până la sfârșitul lunii.

Situația de față este rezultatul unui persistent regim anticiclonal la nivel european, teritoriul României fiind situat prevalent la sud de o puternică dorsală ce leagă anticiclonul azoric de anticiclonul continental asiatic. Analizată la nivel emisferic această dorsală e de fapt un brâu ce înconjoară toată emisfera și izolează presiunile reduse în domeniul polar.

Pe harta abaterii presiunii atmosferice față de media multianuală în același interval de timp observăm că abaterile pozitive ce domină la nivel eurasiatic trădează de fapt dezvoltarea anormală a acestui câmp de presiune în tot acest areal.

Vorbim de fapt de o dezvoltare anormală a presiunilor ridicate la latitudini mari pe care o identificăm deja ca o regulă a ultimilor ani în câmpul presiunii atmosferice. Explicația legată de schimbările climatice pune pe seama acumulării de energie în spațiul intertropical împingerea curenților jet spre nord în zona temperată, restrângând mai mult vortexul de aer rece în jurul polilor.
Această anomalie a câmpului presiunii atmosferice ne poate spune ceva și despre a doua parte a toamnei. Pe măsură ce acumularea de aer rece în zona polară va duce la lărgirea arealului de manifestare a vortexului polar, fapt cât se poate de normal pentru această perioadă din an, între acesta și anomaliile pozitive de presiune de la latitudini temperate circulația vestică va căpăta foarte mare amploare, iar asta nu poate să însemne pentru Europa decât o circulație vestică intensă. Pentru teritoriul României, din punct de vedere pluviometric, această circulație vestică nu are potențialul de a aduce precipitații semnificative. Tocmai de aceea estimările pluviometrice pentru luna noiembrie ne plasează în condiții cel mult normale pluviometric.

Speranța atenuării sau chiar anulării deficitului pluviometric nu poate veni în acest interval decât din cicloni mediteraneeni. Sudul României a beneficiat din fericire la mijlocul lunii octombrie de un astfel de ciclon. Amprenta acestuia poate fi observată în rezerva de apă din sol suficientă la nivelul României indicată de laboratorul de agrometeorologie al Administrației Naționale de Meteorologie. Un ciclon mediteranean transbalcanic, ce nu a putut avansa către nord din princina brâului anticiclonal despre care am discutat mai sus a restrâns precipitațiile la sudul României care a încheiat astfel un lung și relevant episod de secetă.

Luna noiembrie este cunoscută de altfel ca o lună de intensă activitate ciclonică mediteraneană. Chiar dacă pe momentu nu avem nici un indiciu în acest sens, să sperăm că normalitatea climatică se va transpune în manifestare meteorologică efectivă și în anul 2021. Ideal ar fi un ciclon tranbalcanic pe așa numita traiectorie 2, care lasă predilect precipitații în exteriorul Carpaților.

Și “mai ideal” ar fi o traiectorie retrogradă a acestuia care este cunoscută pentru cantitățile mari de precipitații înregistrate în Moldova.