Abia încheiată, vara 2021 a fost deja catalogată mediatic drept cea mai caldă vară în Europa. Dar ce înseamnă asta mai exact?! Cum ajungem la o etichetă cu accente atât de grave pentru urechea poate neinstruită a publicului larg. Explorând mai bine informațiile disponibile, găsim detalii ce ne indică faptul că vara aceasta a fost cea mai caldă raportată la intervalul 1990-2020. Iar de aici intrăm în apele foarte complicate ale calculelor climatice.
Pentru a aprecia condițiile climatice dintr-o regiune nu ne putem raporta la doar câțiva ani, aleși aleatoriu. Recomandările la nivel mondial în domeniu insistă pe luarea în calcul a unei perioade de 30 de ani, considerată suficientă pentru a cuprinde cam toate posibilitățile de manifestare a atmosferei într-o anumită regiune. În 30 de ani, cu siguranță avem și veri extrem de calde, dar și veri răcoroase, veri ploioase, dar și secetoase, astfel încât media lor poate fi asimilată cu ceea ce ar fi obișnuit din punct de vedere climatic pentru acea regiunge.
Doar că problema nu e rezolvată și de aici se naște o altă bătaie de cap. Care 30 de ani să fie selectați? În principiu, aceleași recomandări ne spun că ar trebui să folosim ultimii 30 de ani ce acoperă decenii întregi. Iar pentru că anul acesta am intrat într-un nou deceniu, conform acestor recomandări, perioada de referință climatică ar trebui să fie 1990-2020. Și practic, datele despre care a pomenit presa s-au referit la acest interval. Vara 2021 a fost (poate) cea mai caldă, din acești ultimi 30 de ani, nu neapărat din toate timpurile istorice sau din care avem observații instrumentale. Din păcate, recomandările OMM în privința perioadei de referință nu sunt respectate fidel, astfel încât nu ne rămâne decât să fim foarte atenți la acest detaliu atunci când citim știri despre “cel mai” sau “cea mai” în climatologie.
Dacă nu era suficient de complicat, putem continua. Unde vârâm termometrul în Europa pentru a spune care e temperatura întregului continent? De obicei se folosesc datele de la stațiile meteorologice. Colectarea și centralizarea acestor date este însă cronofagă și în mod sigur la început de septembrie nu putem avea date centralizate la nivel continental. De aceea, în mod curent se lucrează cu baze de date a căror metodologie de realizare e foarte complexă. Pe moment sunt disponibile datele din două mari baze de date: ECMWF (europene) și NCEP(americane). Datele provenite de la centru european ne indică într-adevăr că vara abia încheiată a fost cea mai caldă din șirul de observație, cu o abatere pozitivă față de media 1981-2010 de 1.269C, depășind vara anului 2003 cu o abatere față de aceeași perioadă de 1.209C. La mustață e puțin spus, diferența fiind de numai 0,06C, cu mențiunea că în climatologie această valoare nu e neapărat una insignifiantă.
În schimb, datele NCEP ne spun că vara 2021 a avut o abatere pozitivă de +0,854C față de media 1981-2010, în timp ce vara anului 2003 a avut o abatere de +1.211C. Adică, 2003 ar rămâne detașat la nivel continental cea mai caldă vară din perioada 1979-2021.
Unii ar spune că datele ECMWF sunt mai de încredere decât datele NCEP. Greu de dat un verdict final în această privință. Mai cumpătat ar fi ca aceste baze de date să valideze și să finiseze propriile valori. Iar lucrul aceste ar mai lua cel puțin câteva luni. E drept însă, cine ar mai fi interesat mediatic de o știre care ne-ar spune în ianuarie că vara 2021 a fost foarte caldă?
Mai mult, încă mai putem complica lucrurile cu o întrebare care poate să contrarieze pe mulți: ce e Europa? Unde sunt limitele ei exacte? Intră Caucazul? Intră mările arctice? Atunci când lucrăm cu baze de date gridate precum ECMWF sau NCEP și aceasta este o întrebare legitimă. Pentru că ea poate induce diferențe de câteva zecimi sau sutimi de grad suficiente pentru ca vara să devină sau să piarăd titlul de cea mai caldă pentru o anumită regiune.
Iar asta pentru că spre exemplu, vara abia încheiată nu a fost la fel de caldă peste tot. Poate paradoxal, regiuni din peninsula Iberică sau Franța au avut parte de o vară care s-a aflat exact în media perioadei 1981-2010. Dacă am fi comparat valorile de acolo cu cele din intervalul 1991-2020, cu siguranță regiunile cu pricina au avut o vară…..rece. Valorile foarte ridicate de temperatură s-au înregistrat de fapt în estul Europei, o regiune care nu a fost în centrul știrilor apocaliptice despre vreme din această vară la nivel european. Și revenind la geografie…Dacă vrem să ne jucăm cu datele și vrem să scoatem vara 2021 ca fiind cea mai caldă, sau din contră, e suficient așadar să selectăm date cu 2-3 grade longitudine alunecate spre est/vest, astfel încât să prindem în medie mai mult din regiunea care a fost foarte caldă/mai rece.
Mai mult de atât, o astfel de veste, ce ne spune că vara 2021 a fost cea mai caldă la nivel european poate foarte ușor să îi zăpăcească pe mulți din diferite regiuni ale continentului în care vara 2021 nu a spus mare lucru din punct de vedere termic, față de alte veri memorabil de calde. Astfel, dacă vom compara vara 2021 cu vara 2012 vom vedea că 2021 a fost mult mai cald decât 2012 doar în părțile nordice și centrale ale continentului. În schimb, regiuni extinse din sudul continentului au avut o vară mult mai agreabilă termic decât cea din 2012 (a se remarca regiunea de nord-est a României).
Ce concluzie putem așadar trage din această discuție care pentru un nespecialist în climatologie poate da dureri de cap dacă a ajuns până la ultimul său paragraf. În principal, putem să rămânem cu imaginea generală. Pe ansamblu, vara 2021 se înscrie perfect în linia ultimilor 20 de ani pe parcursul cărora am avut veri în general calde și foarte calde mai peste tot în Emisfera Nordică. Așadar, discuția de mai sus nu e un contraargument la schimbarea climatică și vreo dovadă a manipulării datelor climatice. Deopotrivă însă, discuția aceasta subliniază că mass-media – poate chiar și unii climatologi – nu trebuie să fugă disperați după recorduri, fenomene nemaiîntâlnite, catastrofe și toată suita de știri ce ar avea menirea să îi facă pe cei mulți să înțeleagă cât de serioasă e problema schimbării climatice. Cel mai probabil, cei care doresc să facă asta vor obține din partea celor mulți și bulversați contrariul: negarea evidenței!