După câteva zile cu o vreme agreabilă, mult dorită, primăvara 2021 ține să demonstreze că se bucură de o dinamică atmosferică mai interesantă decât a ultimelor 2-3 ierni la un loc. După advecții cu caracter ultrpolar și ciclonii mediteraneeni din luna martie, luna aprilie ne aduce o situație sinoptică ce s-ar integra perfect în tiparul unei ierni grele dacă s-ar produce în ianuarie (prin persistența condițiilor anticiclonale în regiunile nord-vestice și nord-estice ale continentului), dar și în tiparul unui veritabil muson european dacă s-ar produce spre sfârșitul lui mai ( prin izolarea unui nucleu rece de altitudine ce ar fi capabil să întrețină o instabilitate accentuată dacă temperaturile în troposfera joasă ar fi ridicate).
În luna aprilie, însă, e prea târziu pentru advecții reci extreme și prea degrabă pentru temperaturi foarte ridicate la suprafața terestră, așa încât ceea ce rămâne e un amestec de anomalii termice negative și precipitații însemnate cantitativ. O vreme mai degrabă rece și încă iarnă la munte, pe creste. Tiparul sinoptic ce se intalează are șanse să acopere toată decada de mijloc a lunii aprilie, dar sunt condiții ca abaterile negative de temperatură să se prelungească până spre finalul lunii.
Acest tipar sinoptic se intalează chiar în aceste zile printr-o dinamică de manual a atmosferei la nivel european, pe care o putem observa la nivelul troposferei medii (nivelul de 500 hPa). Am mai menționat că arealul vast polar de geopotențial redus – cunoscutul vortex polar – a fost subiectul unei agitații extreme, cu iz de yo-yo, la sfârșit de iarnă. Astfel, în aceste zile din nordul Europei până înspre bazinul mediteranean se extinde un puternic talveg de altitudine. Acest talveg este flancat la est și vest de două areale anticiclonale foarte puternic dezvoltate.
Aceste formațiuni barice atacă prin advecțiile specifice zona de legătură a talvegului cu vortexul polar. În plus, unda Rossby ce delimitează talvegul de altitudine nu mai poate menține coerența teritorială a talvegului, prin dezvoltarea sa mare, fapt ce conduce la reducerea vitezelor curentului jet, iar asta acționează sincron cu anticiclonii de la sol înspre izolarea talvegului de vortexul polar.
În cele din urmă, acest nucleu reușește să se desprindă și să rămână izolat/blocat la latitudini mai mici.
Acest fractal al vortexului polar este impresionat prin dimensiuni, iar odată rămas izolat și foarte bine străjuit de câmplul de geopotențial ridicat din jur, poate să inducă un tipar specific de vreme fie până la epuizarea sa prin “încălzire”, fie până la reintegrarea sa în vortexul polar. Deoptrivă, el poate fi realimentat prin infuzii de aer rece în altitudine, ceea ce poate face ca acest aprilie, la nivel continental, să fie marcat profund de acest episod sinoptic. Fără doar și poate, acesta este ingredientul cel mai important al unui aprilie capricios și parcimonios în zile de primăvară agreabilă.