De mult domină în climatologia românească ideea că vestul țării este o reigune mai caldă iarna și pe ansamblu mai moderată termic pentru că, mai apropiat fiind de ocean, masele de aer de origine atlantică ar pătrunde mai frecvent în acea parte de țară. Analizând însă situațiile sinoptice de zi cu zi acest presupus mecanism nu poate fi demonstrat foarte convingător. De fapt, în mod curent, e mai degrabă ca în bancurile de la Radio Erevan: e chiar așa, dar invers.
Nu de puține ori, aerul cu o origine oceanică, de multe ori nord-atlantică, aer polar-maritim autentic, necontaminat de infiltrările tropicale, ajunge să se deplaseze în interiorul continentului european de la vest spre est prin vasta câmpie germano-polonă. De aici, de obicei în spatele unor fronturi reci ajunge să pătrundă foarte eficient pe la nord de Carpații, mai întâi în nordul Moldovei.
Astfel, la nivelul României, temperaturile scad accentuat mai întâi în nordul Moldovei, în timp ce vestul țării, adăpostit de arcul carpatic la nord și est, păstrează temperaturi sensibil mai ridicate. În anotimpul de primăvară așadar, ca și în timpul iernii, în cele mai multe situații, vestul țării este mai cald nu din pricina apropierii de Atlantic, ci datorită adăpostului carpatic ce poate conserva temperaturile ridicate în întregul areal panonic și transilvan. Altfel spus, în aceste situații, nu puține la număr, nordul Moldovei respiră un aer mult mai veritabil atlantic decât Transilvania.
Acest rol protector al Carpaților în fața pătrunderii aerului rece în Transilvania, fie el atlantic, polar sau siberian, a fost descris încă din perioada interbelică de Victor Tufescu (ca argumentație pentru dezvoltarea castanului comestibil, specie mediteraneană, la Baia Mare). Cu toate acestea, imaginea mângâierii atlantice mai frecvente în vestul țării a fost mai seducătoare pentru geografi/climatologi de-a lungul timpului, ceea ce face ca această percepție să fie în continuare rostogolită în explicarea diferențelor termice din România din cursuri universitare până în manuale școlare. Hai să spunem că explicația nu e greșită. Doar că e mai degrabă invers.