De multe ori în iernile cu strat mai consistent de zăpadă asistăm la diferențe remarcabile între grosimea stratului de zăpadă din valea Bahluiului și cea din zona înaltă a Coastei Iașilor. Arareori se întâmplă însă ca o diferență mare să apară în lipsa stratului de zăpadă la Iași, iar acest lucru se petrece mai degrabă la începutul sau sfârșitul iernii. În aceste perioade din an, în anumite condiții sinoptice, izoterma de 0C se instalează tocmai pe diferența altitudinală de cca. 300 m ce separă lunca Bahluiului de culmea Coastei Iașilor. Iar cheia unor astfel de evenimente constă în faptul că poziția altitudinală a aceste izoterme rămâne neschimbată pentru o perioadă suficientă de timp pentru ca la altitudini mai mici de aceasă izotermă precipitațiile să cadă continuu sub formă lichidă, iar peste această izotermă, acolo unde temperaturile sunt negative, să avem exclusiv ninsori. O situație oarecum comparabilă cu cea din aceste zile se pare că am mai avut în noiembrie 2014, așadar, astfel de situații nu ar fi tocmai comune și tocmai de aceea am considerat că trebuie un pic documentate.
Așadar, datele de aseară (17.03) de la stația Bârnova a ANM indicau 31 cm de zăpadă (recordul iernii 2020-2021), în timp ce în părțile joase ale orașului Iași doar pe anumite intervale de timp ploaia s-a transformat în lapoviță. De aceea, câteva măsurători ale grosimii tratului de zăpadă pe traseul Lunca Cetățuii – Gară Bârnova – Poiana cu Cetate – Protopopești ne puteau lămuri în privința modului în care este distribuit stratul de zăpadă între cele două extreme. Iar rezultatul acestor măsurători îl puteți urmări pe materialele ce urmează.
Așadar, pe lângă creșterea grosimii srtatului de zăpadă cu altitudinea putem constata și o asimetrie între versantul nordic și sudic al Coastei Iașilor, așa cum se poate vedea și din fotografiile de început și sfârșit de traseu.
Plecând de la această limită, asimetrică, grosimea stratului de zăpadă crește până la valoarea maximă măsurată (29 cm) ce corespunde altitudinii maxime (400 m).
Plecând de la aceste măsurători și ținând cont de relația foarte strânsă dintre grosimea stratului de zăpadă și altitudine am putut realiza o interpolare a datelor colectare prin care să ne facem o imagine mai clară asupra distribuției stratului de zăpadă în estul Podișului Central Moldovenesc.
Rezultatul trebuie interpretat cu ceva rezerve referitoare la modalitatea neconformă de măsurare a grosimii stratului de zăpadă sau la diferențele cantităților de precipitații căzute în cadrul regiunii. Cu toate interpretările posibile, cu siguranță, o imagine destul de fidelă asupra potențialului nivometric al munticelului din sudul orașului Iași.
