De multe ori am spus în iernile anilor din urmă că până spre începutul lunii februarie iarna nu poate fi declarată sfârșită. În primul rând pentru că pe la început de februarie putem analiza estimările modelelor de prognoză ce se duc până în a doua jumătate a lunii. Iar dacă la început de februarie iarna nu se vede la orizontul prognozelor, cel mai probabil ea nu va mai veni deloc.
În al doilea rând, un val de frig începând din februarie încă se mai poate hrăni din radiația solară redusă aproape o lună de zile. Și, sinceri să fim, cam după 3 săptămâni de iarnă, cam toată lumea e sătulă și așteaptă izbăvirea primăverii. Tocmai de aceea, să nu uităm iarna “istorică” 2012 care a început efectiv pe 25 ianuarie. A fost suficietă o lună de zăpadă și firg persistent pentru ca în memoria colectivă să fie grevată o așa-zisă iarnă grea.
Și iată că după toată pregătirea de artilerie, iarna 2021 pare să lanseze asaltul final în a doua decadă a lunii februarie. Ar fi fost foarte ciudat, deși nu imposibil, ca nordul și centrul Europei să se zbată în iarnă serioasă, iar la noi după ghiocei să culegem și viorelele. Vin și viorelele, dar peste câteva săptămâni.
Începutul episodului este oarecum clasic. Spunem oarecum pentru că depresiunea mediteraneeană sub influența căreia ne aflăm e una destul de atipică. Astfel, dacă de obicei ciclonii mediteraneeni traversează regiunea noastră cu centrul lor fie prin Panonia, fie prin Marea Neagră, de data aceasta centrul depresiunii se află chiar pe teritoriul României. Tocmai de aici va rezulta contrastul termic în următoarele 24 de ore. Dacă în aceste momente suntem în mare parte din România și în toată Moldova în partea anterioară, caldă, a depresiunii, începând cu noaptea ce urmează vom fi în sectorul ei posterior, rece. Asta se va traduce într-un contrast termic de cel puțin 10C în 24 de ore, pe ansamblul Moldovei, adică de la cele 5C estimate pentru astăzi la maxime sub -5C mâine.
În plus, deși centrul său traversează masa caraptică, în mod la fel de atipic, viteza de deplasare a depresiunii este una mare. Asta duce la o succesiune rapidă a fenomenelor și din păcate la un interval de timp relativ limitat în care se vor produce precipitațiile. Mai mult, anumite regiuni, precum Bărăganul cel atât de important pentru culturile de toamnă, riscă să rămână fără strat de zăpadă, prin situarea sa în partea caldă a ciclonului și la adăpostul orografic față de frontul atmosferic generator de precipitații.
Ar fi ideal așadar ca în noaptea ce urmează să avem ninsori cât mai consistente. Din fericire, în nordul Moldovei, stratul de zăpadă instalat la sfârșitul săptămânii trecute s-a conservat extraordinar de bine și tot în aceste regiuni va ninge ceva mai consistent și în intervalul următor.
Din punct de vedere agricol, pentru culturile de toamnă este foarte important ca înainte de marile valuri de frig să existe un strat de zăpadă consistent. În principiu, 10 cm de zăpadă ar fi grosimea acceptabilă pentru o bună izolare termică. Din păcate, jumătatea sudică a Moldovei va încasa temperaturile reduse din următoarea săptămână fără așa ceva. Iar din această perspectivă lucrurile nu arată foarte bine.
Așadar, iarnă. Poate o iarnă pe care ne-o vom aminti peste ani ca cea de altădată.