Mâine, 20.01.2021, Primăria Iași va organiza o dezbatere privind elaborarea “Planului integrat de calitate a aerului pentru Municipiul Iași pentru indicatorii dioxid azot, oxizi de azot (NO2/NOx) și particule în suspensie PM10”.
În calitate de climatolog nu mă voi referi la întregul plan, dar consider că e o datorie morală, ca cercetător în domeniu și cetățean al municipiului Iași, să îmi exprim punctul de vedere profesional pe segmentul meu de competență profesională din această propunere de plan.
În consecință, analizând capitolul dedicat condițiilor meteo-climatice asociate creșterii concentrației indicatorilor analizați (PM10 și NOx) pot sublinia următoarele:
1.Informațiile meteo-climatice sunt introduse într-un subcapitol intitulat Date climatice ce se etinde pe 27 de pagini, din care 7 pagini redau informații care nu au legătură cu titlul capitolului (topografie, hidrografie și utilizarea terenului).
2.Structura capitolului este rudimentară și defectuoasă (de ex. se discută despre precipitații și apoi despre umiditate și nebulozitate).
3.Analiza se bazează în exclusivitate pe date din intervalul 2010-2019, iar unele informații sunt redate doar pentru anul 2017 fără a explica alegerea acestui an în vreun fel.
4.Analiza datelor meteo-climatice în corelație cu indicatorii de poluare este extrem de superficială și constă, de fapt, în simple diagrame comparative la nivel anual pe baza datelor brute de observație. Lipsește o analiză elementară a acestor date ce ar fi putut facilita identificarea intervalor critice din an în care condițiile meteorologice pot întreține și agrava condițiile de poluare atmosferică.
5.Limbajul științific trădează o stângăcie evidentă în stăpânirea cunoștințelor teoretice care ar putea contribui la înțelegerea temeinică a fenomenului analizat. Două paragrafe sugestive în acest sens:
”Împrăștierea poluanților este întotdeauna influențată de mișcarea aerului, care se realizează pe baza diferențelor de temperatură existente în două regiuni adiacente.”
„Ritmul de dezvoltare a orașului și a activităților economice și industriale, consumatoare de combustibil, produc impurități prin ardere ceea ce duce la apariția nebulozității”
6. În prezentul plan sunt redate pasaje integrale fără citare în text din Planul de Calitate a aerului în municipiul Iași, pentru indicatorii PM10, perioada 2018-2022. Redăm, ca exemplu, primele două paragrafe de la pagina 38 care sunt identice cu cele din planul pentru PM10 din 2018.
Plan curent:
Același paragraf în planul din 2018:
De altfel, planul din 2018 nu este menționat nici măcar la bibliografie, ceea ce înseamnă un plagiat sfidător.
7. În plus, autorii capitolului nu au parcurs temeinic bibliografia recentă pe această temă. Menționez că, personal, am elaborat în colaborare cu echipe de cercetători două studii detaliate pe subiect care nici măcar nu sunt citate în actualul plan, fapt ce subliniază superficialitatea profundă a studiului de față. Iată lucrările pe acest subiect:
http://pesd.ro/articole/nr.13/nr.2/10432%20-Volume13_issue_2%2005_paper.pdf
http://www.pesd.ro/articole/nr.12/nr.2/10.2478%20-Volume12_issue_2%2004_paper.pdf
Mai mult, desconsiderarea unor astfel de contribuții, în unele cazuri realizate fără finanțare, din pur interes științific pentru înțelegerea spinoasei probleme a poluării atmosferice în municipiul Iași, reprezintă un afront adus cercetătorilor din Iași, oraș cu tradiție academică de care municipalitatea ar trebui să profite pentru binele propriilor cetățeni.
Țin să precizez că analiza mea critică se referă doar la cele 20 de pagini efective ce abordează subiectul de interes din punctul meu de vedere profesional, și sper că aceste 20 de pagini nu au o valoare de diagnostic pentru întregul plan.
Conf. dr. Lucian Sfîcă
Facultatea de Geografie și Geologie
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași