Sfârșitul toamnelor și începutul iernilor din ultimii ani era dominat de furibunde circulații vestice determinate de o activitate intensă a cuplajului baric dintre anticiclonul azoric și depresiunea islandeză. Intensa circulație vestică aducea temperaturi peste medie cu scurte intervale de răcire a vremii pe circulații polare nord-vestice.
Singurul element comun al vremii din acest an cu ce se întâmpla în anii din urmă este reprezentat de aceeași abtere pozitivă a temperaturii ce se instalează însă după un interval destul de bine conturat cu aspect de iarnă suprapusă chiar pe începutul lunii decembrie.
Dincolo de acest element comun dinamica atmosferică la nivel continental este sensibil diferită. Condițiile persistent anticiclonale, jalonate de situații de blocaj, caracteristice de altfel ultimelor luni, determină tipare dinamice mult mai antrenante ce pot deraia spre advecții reci mult mai ușor decât se putea întâmpla în anii din urmă. E drept, în acest interval circulația aceasta meridiană este blocată într-o formă perfect favorabilă advecției unui aer foarte cald peste regiunea României. Mai mult, poziționarea României chiar la contactul dintre o vastă arie depresionară cenrată în vestul Europei și un puternic anticiclon continental în est face ca peste regiunea noastră să se manifeste o adevărată invazie tropicală ce pare împinsă masiv în regiunea arctică în toate păturile troposferice.
Cu această ocazie înțelegem și faptul că un anticiclon puternic dezvoltat în estul continentului nu vine automat la pachet cu invazii de aer rece. Din contră, dacă izobarele sale periferice din regiunea Mării Negre sunt etalate pe o componentă nord-sud, așa cum se întâmplă în aceste zile, el va reprezenta o condiție pentru invazii masive de aer cald.
Așa cum vedem însă în harta de mai sus, acest anticiclon reușește să producă mase de aer destul de rece în estul continentului, chiar dacă acest lucru se petrece doar la suprafața terestră. Nopțile lungi și stabilitatea anticiclonală reușește fabricarea unei mase de aer careproduce abateri negative de temperatură până spre -4C față de media perioadei în apropiere de Urali. În schimb, dacă privim hărțile de abatere a temperaturii aerului la 850 hPa(cca. 1500 m), putem observa că aceleași regiuni prezintă abateri pozitive de temperatură ce urcă până spre +4C. Inversiuni de temperatură impresionante pentru atmosfera liberă în estul continentului ce indică trăsături definitorii ale aerului polar continental, dar și pătrunderea virulentă a aerului cald în domeniul arctic.
De altfel, dezvoltarea impresionantă a anticiclonului continental face ca răcirea aerului la suprafața terestră să fie suficient de puternică pentru ca izobarele să capete în partea sa sudică, în regiunile ponto-caspice o orientare de la est la vest. Acest fapt conduce la advecția aerului spre vest într-o circulație de tip ultrapolar.
Din acest motiv, încălzirea puternică din zilele următoare poate bascula rapid înspre temperaturi reduse cu iz hivernal. Aceasta este și cauza pentru care mai ales regiunea Moldovei poate cunoaște variații termice ridicate și poate chiar surprinzătoare, pe fondul incapacității modelelor de prognoză de a surprinde exact care dintre cele două componente advective va avea întâietate.
Știm, cea mai simplă prognoză pentru o iarnă de la început de secol XXI e să spunem că va fi cald. În felul ăsta mergem la sigur. Doar că dincolo de asta trebuie să subliniem că din punct de vedere dinamic lucrurile sunt sensibil diferite. Înainte de toate, persistența anticiclonilor continentali la nivel european și o depresiune islandeză mai degrabă dezorganizată decât absentă ne pot aduce multe și variate surprize în vremea de iarnă, ce pot merge de la încălziri record de iarnă, dar și la atacuri hivernale impresionante.