În ultimul deceniu ne-am obișnuit ca septembrie să reprezinte o anexă a verii, poate chiar cea mai confortabilă lună din perioada caldă a anului. După cum putem vedea pe abaterea medie a temperaturilor aerului la nivel continental în luna septembrie din ultimii 10 ani România se află într-un areal bine delimitat în care luna septembrie a fost mai caldă cu 1-3C decât media ei multianuală pe intervalul 1980-2010. Aceste abateri constant pozitive sunt un efect dinamic specific sfârșitului de vară la nivel continental. Astfel, talvegurile de altitudine cu propagare de la vest la est la nivel emisferic, adică cele care pot determina advecții ale unor mase de aer reci în interiorul Europei, nu sunt foarte eficiente în estul continentului, regiune care rămâne în continuare sub incidența temperaturilor ridicate specifice anotimpului cald. Scăderea temperaturilor din aceste regiune se produce astfel treptat, pe fond radiativ.
Anul acesta nu aduce așadar absolut nici o surpriză, evoluția regimului termic fiind una care va merge progresiv către o răcire spre sfârșitul lunii, evoluție ce va lăsa loc unui lung șir de zile extrem de confortabile termic în măsura în care temperaturile vor oscila în intervalul ideal termic cuprins între 15 și 25C.
Dincolo de acest confort termic, problemele restante de peste vară în regiunile estice ale țării se agravează. Vara pe care am încheiat-o, deși nu a adus lucruri spectaculoase din punct de vedere termic, s-a remarcal la nivelul României printr-un puternic contrast pluviometric între regiunile de vest și de est.
Din acest motiv, deficitul de apă din sol este enorm și devine cert că luna septembrie nu va face decât să agraveze episodul de secetă în desfășurare încă din toamna anului 2019.
Din ultimii ani ne aducem aminte și urmarea firească a unui septembrie cu iz estival. Octombrie sau chiar noiembrie cu răciri polare intempestive, zăpezi timpurii și mai apoi o circulație vestică impetuoasă care împinge iarna, în caz fericit, dincolo de mijlocul lunii ianuarie. Marii absenți, ciclonii mediteraneeni, nu vor face decât să accentueze deficitul de apă din sol. Toamna aceasta pare așadar o cărare bine bătătorită. Gheața arctică e la un nivel multianual extrem de modest, răcirile din sectorul american pregătesc scena pentru un alt început serios de iarnă nord-americană. Doar că în atmosferă “cărările bătătorite” nu duc mereu în același loc.