Primele două săptămâni din luna septembrie ne plasează, așa după cum am mai discutat, într-o anexă extrem de confortabilă a verii. Minimele diurna între 10-15C și maxime între 25-30C conduc spre medii zilnice care sunt în regiunea noastră cu peste 5C față de media multianuală a acestui interval din an. O caracteristică deja a începuturilor de septembrie din ultimul deceniu, care în acest an a fost parcă și mai bine pusă în evidență.
Această situație este explicată din punct de vedere dinamic prin persistența condițiilor anticiclonale la nivelul continentului european. Dacă privim harta abaterilor presiunii atmosferice la nivelul mării pe intervalul discutat observăm un brâu de anomalie pozitivă ce străbate continentul de la vest la est.
De fapt, avem în acest aspect rezultul unei mutații a ultimelor decenii în circulația atmosferică la începutul toamnei ce este asociată glisării curenților jet spre nord și odată cu aceștia a marilor celule de circulație atmosferică. De aceea, clasicul anticiclon azoric specific regiunilor subtropicale, ce ar trebui să se extindă și peste Mediterana, pare împins spre nord regăsindu-se la latitudinea Arhipelagului Britanic. Prin poziționarea nordică a acestui brâu anticiclonal regiunile subtropicale rămân sub dominația unui câmp de presiune atmosferică redusă în care chiar și modeste advecții de vorticitate ciclonală pot conduce la dezvoltarea unor cicloni interesanți atât în Atlantic pentru aceste latitudini, cât și în Mediterana. Apa caldă, normală pentru această perioadă din an, alimentează mecanisme convective extrem de susținute, ceea ce determină un caracter hibrid acestor formațiuni care ca mecanisme termodinamice sunt undeva între ciclonii tropicali și cei extra-tropicali.
Astfel, vorbim de așa numitele “medicane”, furtuni cu veleități tropicale dezvoltate în bazinul Mării Mediterane, așa cum este vorba în cazul nucleului ce va activa în zilele următoare în preajma coastelor Greciei.
Brâul anticiclonal continental evident că este asaltat de ciclonii formați în depresiunea Islandeză, din ce în ce mai viguroși pe măsură ce înaintăm în toamnă și asta va face ca în mod evident unii din aceția din urmă să străpungă blocajul anticiclonal ceea ce poate duce la advecții meridionale puternice, atât de aer cald spre nord, în partea lor anterioară, cât și reci spre sud în partea lor posterioară. Bunăoară spre sfârșitul săptămânii o situație de acest gen va determina o advecție de aer rece care va conduce la o scădere semnificativă a maximelor zilnice spre valori de 20C. Am putea vorbi de o răcire consistentă, dar nu e altceva decât o intrare târzie în normalul termic al aceste perioade din luna septembrie. Revenire la normalul termic ce nu e una permanentă, deoarece săptămâna viitoare are toate șansele să ne aducă alte zile care din punct de vedere termic pot fi considerate de vară, adică având maxime de peste 25C.
Și în final, deoarece interesul pe subiect este ridicat, trebuie să menționăm că pluviometric, seceta ce se manifestă în cea mai mare parte din Moldova se a accentua și în intervalul următor de timp, răcirea din zilele următoare, ca mai toate răcirile pe circulație polară nu va aduce decât precipitații sporadice.