Așa cum am precizat, transportul de praf de origine sahariană este un fenomen meteorologic specific acestei perioade din an pentru continentul european. Se întâmplă asta cel mai probabil din două cauze. După anotimpul de iarnă ciclul îngheț-dezgheț prezent în regiunea marelui deșert contribuie la alterarea materialului litologic, practic la fărâmițarea lui astfel încât există o mare rezervă de pulberi foarte ușor antrenabile în atmosferă la început de primăvară. Mai este nevoie de vânt și aceste microparticule își încep o aventuroasă călătorie spre toate zonele globului, inclusiv spre Europa.
Atunci când o “morișcă” depresionară se instalează oarecum atipic în regiunea peninsulei Iberice, praful saharian este antrenat cu foarte mare ușurință în partea sa anterioară către bazinul mediteranean. Este tocmai ceea ce se întâmplă în această săptămână. Iar un anticiclon instalat în sud-estul Europei nu poate decât să accelereze acest transport de praf.
Astfel, cu un pic de îndemânare de culegător digital, putem găsi materiale din modele de prognoză care să lase iluzia ochiului neavizat că urmează să fim sufocați de praful transportat dinspre Africa. În definitiv, pentru cei care vânează astfel de știri, după ce ai dat click poți să și mori. Important este că înainte de a muri ai crescut indicatorii de vizibilitate a știrii. Spre exemplu, poți să selectezi un produs care se numește “Dust Load”, care indică în fapt încărcătura de praf ce se găsește în toată troposfera în plan vertical și poți avea impresia că sfârșitul e aproape.
Doar că nu e. În realitate, cerul este ceva mai opac, poate chiar lăptos dacă nu sunt nori, iar soarele strălucește mai palid. Doar la încărcături extrem de mari vizbilitatea orizontală începe să se diminueze și fenomenul este perceput mai clar ca aer cețos. Foarte probabil, acel praf va rămâne în atmosferă și își va continua călătoria pe curenții de aer. Depunerea sa gravitațională este de multe ori minoră și în puține cazuri praful astfel depus devine vizibil pe suprafețe.
Dacă avem parte de precipitații, depunerea poate să fie ceva mai vizibilă, mai ales dacă precipitațiile atmosferice sunt în cantități reduse. Dacă precipitațiile sunt bogate pulberile sunt dizolvate foarte eficient și nu mai sunt perceptibile. Astfel, materialele cartografice care indică această depunere umedă arată în mod mai convingător cât de mult praf a fost adus la sol. În următoarele 24 de ore vom avea un astfel de episod mai ales în jumătatea de nord a țării. Prognozele de profil indică faptul că depunerile umede generate de precipitațiile ce se vor produce pot aduce o parte din praful troposferic la sol.
Constatăm așadar că e posibil să avem depuneri care să totalizeze 500-1500 miligrame pe metru pătrat. Asta ar reprezenta o cantitate, impresionantă, de 1 gram pe metru pătrat…..Practic, într-o situație tipică am putea ajunge la greutatea echivalentă unui plic de zahăr împrăștiat pe toată mașina (nu putem alege mașina). Trebuie precizat totuși că aceste cantități nu sunt de neglijat (cca. 10 kg la hectar), însă devine clar pentru oricine că praful în care am fost învăluiți luni, spre exemplu, nu putea fi din Sahara, ci era ridicat de prin împrejurimi de vântul cu viteze foarte mari.
Dincolo de asta, călătoria acestor firicele de praf saharian prin atmosferă rămâne una mai fascinantă decât orice știre bombastică, iar asta v-ar mai putea domoli nervii iscați la constatarea faptului că iarăși trebuie să spălați mașina în dimineți de primăvară.