Din bătrâni se spune că toamna lungă înseamnă iarnă târzie. Bineînțeles, pretențiile lumii moderne de îndepărtează de astfel de aprecieri, deși prognoza meteorologică numerică pe termen mediu sau lung reprezintă deocamdată un domeniu aproape la fel de speculativ ca meteorologia populară. De fapt, nu putem nega faptul că primăverile din ultimii ani respectă această regulă cunoscută de-a lungul timpului. Luna mai 2020 este prima lună cu abateri negative de temperatură față de media multianuală la nivelul României după….mai 2019. Dacă în acest an nordul țării se află în abateri negative de peste 3C, anul trecut în luna mai vestul țării se afla în aceeași situație. Este demn de menționat că mai 2019 este ultima lună în care porțiuni din teritoriul României a înregistrat abateri negative lunare de temperatură, de atunci și până acum abaterile pozitive au reprezentat regula.
După cum am mai precizat, din punct de vedere dinamic, condițiile de circulație sunt mai degrabă unele ce ar caracteriza episoadele de răcire masivă în anotimpul de iarnă. Nu e deloc o exagerare să considerăm că în ultima lună am avut o adevărată iarnă dinamică. Asemenea condiții dinamice persistente aproape o lună în timpul iernii ar fi zugrăvit perfect o iarnă cruntă. În mai, în schimb, avem manifestări de iarnă în regiuni montane, temperaturi foarte modeste și o amprentă hivernală dată proceselor convective. Cu siguranță, ați observat căderile de grindină din ultima săptămână din multe regiuni din România și specificul acestora dat de dimensiunea relativ redusă a greloanelor și tendința de a se așeza în strat. Acesta este efectul unei izoterme de 0 grade situată în altitudine la altitudine foarte mică. Toate aceste caracteristici au fost induse de instalarea unei dorsale azorice care apoi s-a conturat în anticiclon de blocaj în regiunea Scandinaviei, anticiclona alimentat și de aglutinarea unor nuclee anticiclonale provenite din anticicloni mobili polari. Această anomalie pozitivă de geopotențial din regiunile centrale și vest ale Europei este compensată de adângirea unui talveg de undă lungă în estul continentului.
De altfel, dacă în timpul iernii circulația vestică anula schimburile meridionale, inclusiv răcirile masive, în acest interval aceste schimburi meridionale sunt extrem de intense la nivel emisferic. Din această perspectivă am tras biletul cu vreme rece și ploioasă. Foarte bine am fi putut fi plasați în acest schimb meridional în calea maselor de aer cald deplasate spre latitudini mari.
Aceste condiții dinamice par să se păstreze. Persistența acestor condiții face ca inclusiv modelările pe termen lung să indice o vară cu temperaturi normale în regiunea noastră. Asta nu este însă nici o garanție în privința evoluției vremii. Chiar dacă pe moment suntem în ramura cu ventilație arctică a circulației meridionale, am putea trece destul de rapid pe sensul invers ceea ce va lăsa loc unor valuri de căldură bine conturate spre mijlocul și sfârșitul verii.
Pe ansamblu, vremea din luna mai a fost una extrem de bună din punct de vedere pluviometric. După seceta prelungită încă din vara trecută am avut o primă lună ploioasă. Din punct de vedere agricol nu este însă suficient pentru că vremea rece din nordul țării întârzie fenofazele culturilor agricole, ceea ce face ca în ciuda redresării rezervei de apă din sol acest an agricol să rămână unul destul de problematic.