Martie este, fără doar și poate, una dintre cele mai schimbătoare luni ale anului sub aspect meteorologic. În acest sens, cel mai potrivit este anul 1952, perioadă în care s-a atins și maxima absolută a primei luni de primăvară. Astfel, pe data de 9 martie se înregistrau -31,4°C la Întorsura Buzăului (județul Covasna), urmând ca trei săptămâni mai târziu, pe 30 martie, să fie atinsă maxima absolută a lunii, de +32,8°C la Odobești (județul Vrancea). În acest sens, diferența de temperatură în trei săptămâni a fost de peste 63°C. Variațiile bruște de temperatură care acompaniază această lună din an favorizează și o intensificare a proceselor termodinamice care pot genera fenomene meteorologice specifice semestrului cald, precum averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului și chiar măzăriche și/sau grindină de mici dimensiuni.
Dincolo de statisticile climatice, în acest an debutul fenomenelor meteorologice specifice semestrului cald au debutat chiar din a doua parte a lunii februarie. Toate acestea, pe fondul unei dinamici atmosferice intense la scară europeană, în asociere și cu un regim termic destul de ridicat perioadei de referință. Au dominat circulațiile atmosferice vestice și sud-vestice, toate în regim ciclonic, ideale pentru debutul timpuriu al proceselor orajoase.
Următoarele 24 de ore se vor caracteriza la nivelul Moldovei printr-o vreme caldă asociată sectorului cald al unui sistem depresionar activ în acest moment peste bazinul central al Mării Mediterane și bună parte a Europei Centrale. Avansul depresiunii către est va înlesni și avansul unui front rece. Acesta din urmă va înlocui masa de aer cald preexistentă. Asociat pasajului frontal vor fi manifestări locale specifice instabilității atmosferice.
În acest sens s-a dorit și realizarea unui material cartografic cu expunerea teritorială a cantităților de precipitații care urmează a se înregistra pe ansamblul întregii Moldovei. În conformitate cu materialul ilustrat (fig. 1), se disting areale punctiforme unde sunt posibile precipitații slabe sub formă de aversă. Pentru acestea, de interes și noaptea de 4 spre 5 martie 2020.
Faptul mai interesant al prezentului material îl reprezintă estimarea acelor sectoare unde se așteaptă și descărcări electrice. Pentru acest aspect s-au urmărit o serie de produse și indici cu ajutorul cărora s-a putut realiza respectiva zonare cu posibile materializări ale proceselor convective. Astfel, probabilitatea cea mai ridicată pentru averse însoțite de fenomene electrice este valabilă pentru bună parte a județului Neamț, sudul și estul județului Suceava, jumătatea sud-vestică a județului Botoșani și nord-vestul județului Iași. Totuși, la est de râul Siret condiții care vor inhiba procesele convective.
Direcția de deplasare a eventualelor celule convective, pe baza modelărilor atmosferice cele mai recente, va fi din sector predominant sud-sud-vest (azimut 190-200°) iar viteza de deplasare de 60-65 km/h. Valori obținute pe baza modelului GFS din cursul zilei de 3 martie 2020, ora 12 UTC. Cele prezentate în ultimul paragraf ilustrează foarte clar faptul că vor fi structuri convective asociate unui front atmosferic rece. La aspectul prezentat, în inițierea convecțiilor, un rol important îl va reprezenta și grupa centrală a Carpaților Orientali, în mod special.
Un alt areal unde probabilitatea pentru averse și descărcări electrice este ceva mai ridicată este poziționat pe sud-vestul provinciei, în zona Carpaților de Curbură. Și aici, direcția este una dinspre sud (azimut 185-195°) și viteză de deplasare de 72-77 km/h.
Nu sunt excluse astfel de manifestări în vecinătățile ariilor marcate pe materialul nostru.
ATENȚIE! Referitor la distribuția convecțiilor pe materialul nostru, materialul în cauză este cu titlu informativ. Convecțiile, prin dinamica lor, reprezintă fenomene meteorologice cu arie de manifestare locală și viteză a dezvoltării destul de rapidă, condiții în care rezoluția materialelor de prognoză din prezent nu pot expune cu o oarecare exactitate astfel de procese. Cum afirmam, pentru reprezentarea orientativă a sectoarelor unde pot apărea descărcări electrice și întreaga suită de fenomene specifice, s-au urmărit materialele satelitare și cele de prognoză, de unde s-au analizat caracteristicile nivelurilor de 700 și 500 hPa geopotențial (zona „vitală” a proceselor convective). Pe lângă acestea, s-a ținut cont și de o serie de indici care sunt specifici în acest sens. Rezultatul obținut este unul experimental.
Pe scurt, urmează o zi demnă de aprilie, unde vremea caldă se va asocia în cursul după-amiezii și al serii, cu fenomene specifice instabilității atmosferice atribuite unui front atmosferic rece. Întreaga suită de fenomene așteptate vor constitui hotarul între valorile termice ridicate pentru această perioadă din an cu unele mult mai potrivite. ©Dr. Ilie Nicolae