Foehnul carpatic

După intervale reci din timpul iernii, instalarea circulației vestice la nivel continental se resimte pe teritoriul României, cel mai frecvent, prin manifestarea foehnului carpatic. Situația de astăzi este una reprezentativă în acest sens. Stații meteorologice din regiunea subcarptică înregistrează deja temperaturi spre 10C, umidități relative care coboară spre 10% și vânt cu viteze mai ridicate decât în restul regiunii cu direcție predominant vestică.

Trebuie însă să subliniem că acesta nu este un foehn tipic, așa cum este el descris în literatura climatologică. Pe versanții transilvani ai Carpaților nu avem precipitații și nici măcar nori. Vorbim în această situație de un așa numit foehn hidraulic manifestat prin simpla descendență a aerului cald sosit prin advecția vestică în altitudine (pe deasupra aerului rece din bzinul transilvan) pe rama exterioară a Carpaților. Această descendență conduce la încălzirea adiabatică a aerului cu cca. 1C/100 m diferență de nivel. Asta face ca încălzirea să fie foarte puternică, iar aerul care la nivelul culmilor Carpaților de Curbură are temperaturi de 0-2C să ajungă la altitudini de cc. 800 m(Bisoca) cu 9C. Situația este complicată și de o componentă advectivă sud-vestică manifestată la exteriorul Carpaților ce amplifică încălzirea generată de foehn.

Am descris pentru prima oară acest tip de foehn pentru regiunea Cotnari în 2014: shorturl.at/djyU1

La nivelul României însă lipsește un studiu detaliat al acestui tip de foehn, care în opinia mea este forma dominantă a manifestării foehnului în țara noastră. Fenomenul este unul circumcarpatic al periferia lanțului montan și nu trebuie să ne lăsăm înșelați de distribuția punctuală a valorilor de la stații din regiunea respectivă. În mod curent stația Bisoca iese în evidență în aceste situații fiind situată într-o poziție ideală pentru a surprinde acest fenomen.