Iunie, în climatologie, este cunoscută drept cea mai instabilă lună din cursul anului. În această perioadă din an activitatea depresionară din bazinul Mării Mediterane sau avansul către est al sistemelor depresionare atlantice, în combinație cu aerul cald, dau naștere la manifestări severe ale vremii. De altfel, un episod de instabilitate atmosferică a caracterizat arealul geografic al Moldovei și în a doua parte a săptămânii trecute.
De altfel, în intervalul 14-17 iunie 2018 într-o bună parte a Moldovei s-au cumulat cantități importante de apă. Conform materialului atașat, cele mai importante cantități de apă au fost înregistrate în regiunile central-nordice ale regiunii. Maximul pluvial al intervalului de referință este asociat pentru Cotnari, cu o valoare de 92,8 mm. Dimpotrivă, sunt și arii din sudul și sud-estul regiunii unde ploile au fost slabe cantitativ, ba chiar inexistente prin sud-estul extrem.
Cantitatea de precipitații cumulată – Moldova în intervalul 14-17.06.2018
Sinoptic, intervalul de referință a debutat cu prezența unui areal de joasă presiune pe zona centrală a Mării Mediterane (pe estul Italiei-Marea Adriatică). Peste sud-estul și partea central-estică a Europei predomina o masă de aer cald, dar în context ciclonic. Așadar, era o masă de aer cald, dar instabilă. Astfel, aerul cald, ce se deplasa pe o componentă predominant sud-estică, întâlnind o masă de aer cvasitaționară, centrată pe vestul și nord-vestul Moldovei.
Contactul dintre cele două arii s-a materializat pe aliniamentul Briceni-Bacău. De altfel, pe această secțiune au fost înlesnite și condițiile ideale pentru o convecție de amploare, acesteia i-au fost atribuite și cantități importante de apă. La nivelul de 850 și 300hPa geopotențial, datorită arealului depresionar amintit, circulația maselor de aer a fost din sector predominant est-sud-estic.
Ulterior, ziua de 15 iunie s-a caracterizat printr-o vreme mai stabilă la nivelul Moldovei, dar ne situam tot în regim ciclonic. Deoarece ne-am situat tot în regim ciclonic, urmările s-u văzut în cursul nopții ce a urmat.
Astfel, către orele serii, depresiunea atmosferică centrată, în prealabil, pe zona Mării Adriatice, și-a continuat traseul către est-nord-est, fiind centrată în cursul zilelor de 15-17 pe jumătatea de sud a Peninsulei Balcanice.
Rezultatul migrării depresiunii atmosferice către sudul și sud-estul Balcanilor s-a soldat cu o creștere a gradului de instabilitate și pe zona Moldovei. Creșterea instabilității s-a realizat dinspre regiunile sud-estice către cele nord-vestice, proces ce s-a materializat pe parcursul întregii nopți de 15 spre 16 iunie 2018. Datorită unor condiții ideale pentru generarea unei instabilități cvasistaționare, zona județului Galați a avut parte de o manifestare violentă a instabilității atmosferice. Ideea unei instabilități cvasitaționare se poate observa și pe materialul cartografic de mai sus, cu distribuția cantităților de precipitații, unde municipiul Galați nu a primit o cantitate însemnată de apă.
Ulterior, în a doua parte a nopții de 15 spre 16 iunie 2018, întreaga arie de instabilitate cu toată suita de fenomene asociată, s-a îndreptat către nord-nord-vest, lăsând în urmă cantități importante de apă. După cele două episoade principale de instabilitate (14 și 15/16 iunie 2018), ziua de 17 iunie 2018 s-a caracterizat printr-o vreme mohorâtă, precipitațiile fiind slabe spre cel mult moderate cantitativ.
Direcția de deplasare a maselor de aer a continuat să fie una din sector predominant est-sud-estic pe fond ciclonic. Evident, pe partea estică a Moldovei au mai fost, local, ceva inițieri noroase cumuliforme, însă nu au mai constituit un factor de risc.
Pe ansamblu am traversat o perioadă caracterizată de un grad pronunțat al instabilității, structurat pe două episoade, unul pe 14 și un altul în noaptea de 15 spre 16 iunie 2018. Precipitațiile asociate acestora au avut caracter torențial, nefiind unele dispuse uniform. De aceea, ariile caracterizate de cantități importante de apă sunt la o distanță nu prea mare de cele unde cu greu s-au cumulat câțiva litri pe metrul pătrat(©Dr. Ilie Nicolae).
Notă: Această analiză nu reprezintă o prognoză (nu poate fi considerată ca atare) ci un simplu exercițiu de interpretare a modelelor de prognoză în cheie geografică regională. În luarea deciziilor consultați doar prognozele oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie – România, Serviciului Hidrometeorologic de Stat – Republica Moldova, Centrul Hidrometeorologic – Ucraina.