O vorbă din popor spune asa: „dacă plouă în mai, mâncăm mălai”. Dacă este să interpretăm materialul cartografic cu distribuția cantităților de precipitații pentru intervalul 1-19 mai 2018, am spune că am traversat o perioadă bogată în precipitații. Așa este, doar că aceste cantități au fost distribuite punctiform, o caracteristică valabilă precipitațiilor rezultate din nori de tip Cumulonimbus, ce prezintă caracter torențial.
Așa cum a putut observa oricine de pe tot cuprinsul Moldovei istorice, norii cumuliformi și aversele de ploaie își făceau apariția în cursul după-amiezelor și în primele ore ale serii. Evident, din tabloul acestor după-amieze nu puteau să lipsească grindina, intensificările vântului și descărcările electrice. Pentru sectorul agricol, acest tipar meteo numai favorabil nu e!
Contextul sinoptic al acestor prime trei săptămâni de mai au fost caracterizat de prezența unui areal anticiclonic, ce a activat, în mare parte peste Europa Central-Nordică. În sudul, sud-estul și chiar estul continentului au fost prezente arii de joasă presiune, ca rezultat al unei intense activități depresionare în bazinul Mării Mediterane. În partea estică a Europei, pe lângă influența activă periferică a ciclonilor mediteraneni, un rol decisiv l-au jucat și acele desprinderi de aer rece, în troposfera înaltă care, în cuplaj cu aerul cald, umed și instabil de la sol, a dat naștere acelor episoade de instabilitate din cursul după-amiezelor. În acest caz vorbim de acele nuclee de instabilitate de tip “cut-off low”.
Stânga-sus: combinarea contextului sinoptic și estimarea furtunilor la nivelul Europei cu imaginea satelitară din 7-8 mai 2018; dreapta: distribuția cantităților de precipitații cumulate la nivelul Moldovei în intervalul 1-19 mai 2018 și stânga-jos: ponderea și cantitatea medie de precipitații asociată tipului de circulație atmosferică la nivelul Moldovei în intervalul 1-19 mai 2018.
Click pe imagine pentru detalii
Pentru arealul Moldovei, intervalul 1-19 mai 2018 a fost caracterizat de o predominare a circulațiilor atmosferice dinspre nord-est, pe fond ciclonic (NEC). Respectiva circulație a reprezentat o pondere de 26,3% din totalul circulațiilor atmosferice la nivelul Moldovei pentru intervalul de referință, ce a adus și cele mai importante cantități de apă. De asemenea, un alt tip de circulație atmosferică cu o valoare importantă a fost cea dinspre sud-est pe fond ciclonic (SEC), cu 15,8%. La fel ca și precedenta, a fost una reprezentativă pluviometric. Pentru interpretarea sinoptică, s-a luat în calcul direcția vântului la nivelul solului, la 850 hPa, cât și distribuția izobarelor la nivelul de 1000 hPa și la 500 hPa geopotențial la ora 12 UTC (15:00, pentru Moldova), preluate de pe http://www1.wetter3.de/Archiv/.
Un lucru mai interesant este dat de prezența tipului de circulație nord-estic în regim anticiclonic (NEA), cu o pondere de 10,5%, dar a lăsat în urmă și ceva cantități de precipitații. Acest fapt se explică prin combinarea următorilor factori, context anticiclonic, umiditate și aer cald în troposfera joasă (0-2000 m) și prezența unor nuclee de aer rece în cea superioară (7500-11000 m). Aerul cald și umed a prezentat mișcări convective, în contact cu cel rece, de altitudine, au fost înlesnite condiții pentru precipitații ce au avut și caracter de aversă, prezente după-amiaza și seara.
Pe ansamblu, primele trei săptămâni din cursul lunii mai 2018 au fost caracterizate de precipitații ce au avut predominant caracter de aversă. Acestea au fost asociate, în peste 63% circulațiilor dinspre est sau derivatelor (SEC, NEC) . Este lesne de înțeles această valoare, din moment ce, peste bazinul Mării Mediterane a fost o ciclogeneză foarte activă, cuplată cu un regim anticiclonic, axat peste regiunile central-nordice ale continentului. (©Dr.Ilie Nicolae).
Notă: Această analiză nu reprezintă o prognoză (nu poate fi considerată ca atare) ci un simplu exercițiu de interpretare a modelelor de prognoză în cheie geografică regională. În luarea deciziilor consultați doar prognozele oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie – România, Serviciului Hidrometeorologic de Stat – Republica Moldova, Centrul Hidrometeorologic – Ucraina.