În cursul acestui an am fost martorii celui mai rece debut de primăvară din ultimii 20 de ani, cel puțin. Temperaturile minime au fost demne pentru mijloc de ianuarie, nicidecum pentru perioada de față.
Advecția de aer rece s-a realizat pe o componentă ultrapolară, fiind transportat aer rece dinspre Câmpia Rusă (detaliile despre circulația ultrapolară, aici, cât și pe materialul de mai jos). Pe acest considerent, masa de aer ajunsă peste România și împrejurimi a fost una săracă în umezeală. Proprietățile masei de aer ce a învăluit o bună parte a Europei sunt similare cu cele ce „inundă” America de Nord. Că tot veni vorba de continentul nord-american, debutul noului an i-a găsit în plină advecție de aer rece, arctic, în timp ce, pe meleagurile noastre era o vreme anormal de caldă. Acum, la două luni distanță, situația cu advecția de aer foarte rece s-a mutat pe continentul european.
Temperatura suprafeței apei pe mări și Atlanticul de Est (Europa) 28.II.2018
Revenind la prezent, dincolo de vreme deosebit de rece ce a însoțit cumpăna dintre iarnă și primăvară, la Constanța (în dimineața zilei de 28.II) au fost semnalate descărcări electrice și tunete, asta în plină vreme rece și ninsori. Astfel de manifestări ale vremii au loc pe un tipar mai deosebit, de “sea-effect snow“. Vorbim de acest tipar meteorologic atunci când avem advecții masive de aer rece și sărac în umezeală, acesta ajunge și peste arii lacustre vaste, cu temperaturi mult mai ridicate. În astfel de condiții, suprafața acvatică, caldă, contribuie la îmbogățirea masei de aer cu vapori de apă, prin procese intense de evaporație (cum este ilustrat și în materialul de mai jos). Pentru apariția acestui tipar, diferența între valorile termice la suprafața apei și nivelul de 850 hPa trebuie să fie de minim 13°C.
În cursul dimineții de 28.II.2018 temperatura suprafeței apei pe bazinul vestic al Mării Negre avea valori de 4…7°C în timp ce, la nivelul suprafaței de 850 hPa (1400-1450 m altitudine, 28.II, ora 00 UTC/2:00 LT), valorile termice erau de -9…-10°C. Cu o diferență între cele două suprafațe de aproximativ 15°C, gradul de instabilitate a fost ridicat, fiind înlesnite condiții ideale pentru instabilitate atmosferică.
Evident, ca un ajutor la acest scenariu cu tunete în plină vreme de iarnă a fost și nucleul depresionar ce a activat în ultima perioadă pe vestul Mării Negre. În astfel de condiții, pe imaginile RADAR, sistemele noroase au fost dispuse în benzi. Rata cantităților de precipitații este mare, fiind vorba (indiferent de temperatură), de precipitații ce au și caracter de aversă. Ca să fie mai clară ideea cu vremea bizară din cursul dimineții de 28.II.2018 de la Constanța, să ne imaginăm, în linii mari, perioadele din cursul după-amiezelor de vară, când apar aversele de ploaie, însoțite și de fenomene electrice. Evident, nu a lipsit nici vântul, acesta fiind atât rezultatul gradientului baric pronunțat, constituit între depresiunea de pe vestul Mării Negre și vasta arie anticiclonică de pe nordul Europei, cât și a condițiilor locale, sub sisteme noroase convective.
Condiții pentru apariția ninsorilor însoțite de fenomene electrice pe sud-estul României
Pentru partea de sud-est a României astfel de manifestări ale vremii sunt mai rare. În schimb, arii unde astfel de manifestări ale vremii în cursul iernii nu reprezintă un element ieșit din comun sunt cele din nordul Turciei, vestul Croației, țărmul sudic al Mării Caspice (mai rar în această parte a lumii) și, evident, sudul Marilor Lacuri, la granița dintre SUA și Canada.
Rezumat: Finalul calendaristic al iernii 2017-2018 s-a individualizat prin apariția unui fenomen meteorologic mai rar pe țărmurile vestice ale Mării Negre – ninsori și descărcări electrice. Acest lucru are loc atunci când mase de aer rece și uscat întâlnesc suprafețe vaste de apă, cu temperaturi mult mai ridicate. Contrastul termic foarte pronunțat (în cazul de față, fiind vorba de 15,5°C între temperatura de la suprafața mării și nivelul de 850 hPa) a dus la formarea unor sisteme noroase convective. Astfel de manifestări ale vremii apar pe fondul fenomenului “sea-effect snow“. (©Dr.Ilie Nicolae)
Notă: Această analiză nu reprezintă o prognoză (nu poate fi considerată ca atare) ci un simplu exercițiu de interpretare a modelelor de prognoză în cheie geografică regională. În luarea deciziilor consultați doar prognozele oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie – România, Serviciului Hidrometeorologic de Stat – Republica Moldova, Centrul Hidrometeorologic – Ucraina.