În ultima perioadă, pe toate canalele media este hiperbolizată apropierea unui pasaj frontal, asociat acestuia, ceva precipitații, sub toate formele de agregare. Concret, la nivel continental, s-a vorbit despre mai multe arii de joasă presiune, unul în Marea Mediterana (NUMA), un altul pe nordul Peninsulei Scandinave (OLAF, urmat de PETER) și altul pe nordul Atlanticului. În paralel cu toate aceste sisteme depresionare, în aceste momente (17-20.XI.2017) este activ un areal de mare presiune (ZOE) în zona Peninsulei Iberice și sudul Franței.
Situația sinoptică prezentată găsesște arealul geografic al României în următoarea perioadă în sectorul mai rece al unei depresiuni centrate pe nordul Europei (PETER) și la est de maximul baric amintit (ZOE). Ca urmare, sunt de așteptat precipitații, slabe cantitativ, sub toate formele de agregare, îndeosebi în centrul, nordul și vestul țării. La munte vor domina ninsorile. La toate acestea se va adăuga și vântul, ce va spori senzația de rece.
Din fericire pentru cei ce nu iubesc anotimpul alb, situația ilustrată nu va fi de durată, deoarece maximul (ZOE) baric centrat pe zona Peninsulei Iberice va avea tendința de migrare către est, în paralel cu nucleu de joasă presiune, atlantic ce se va extinde peste jumătatea nordică a Europei. Un astfel de context sinoptic care, de altfel, ne-a caracterizat în mare parte ultimele ierni, va aduce un aer cald, dinspre vest, sud-vest. În partea estică a Occidentalilor și a Orientalilor, deoarece vânturile dinspre vest intersectează lanțul montan, vor fi și condiții pentru apariția foehnului.
Privit la scară emisferică, este foarte important să aruncăm o privire la abaterea valorilor termice peste Siberia din octombrie pe parcursul anului trecut (imaginea de sus) și a celui în curs (imaginea de jos). Conform acesteia, se distinge o Siberia caracterizată de puternice abateri termice negative pe parcursul lunii octombrie 2016, valori ce se situau și cu 4°C sub mediile climatologice ale intervalului 1961-2010. În schimb, octombrie 2017 este cu mult mai cald, condiții în care pe arii vaste din Siberia, valorile medii de temperatură au prezentat abateri pozitive, de până la 3,5°C pe jumătatea de nord a Siberiei.
Dacă este să privim același material, anul trecut se observa o extindere a abaterilor termice negative și peste o bună parte a continentului european. De altfel, anul trecut s-a creat o punte între masele de aer rece, siberiene și continentul european. Maximul acestor conexiuni l-am resimțit din plin în ianuarie 2017, când am avut a 5-a cea mai rece lună ianuarie din 1961 și până în prezent.
Anul în curs, cu o Siberie caracterizată de o vreme mult mai caldă pe arii vaste, abaterile termice pozitive au fost pronunțate și pe continentul european. Conform materialului atașat (imaginea de jos), acestea au prezentat valori de 2…3°C comparativ cu mediile asociate intervalului 1961-2010.
Abaterea temperaturii medii octombrie 2016 (sus) și 2017 (jos) în raport cu intervalul 1961-2010)
Pe lângă privirea de ansamblu, desfășurată pe intervalul 1961-2010, am pus în evidență și raportarea acestor abateri termice și pe intervalele de referință în mod individual, și anume: 1961-1990, respectiv 1981-2010, conform Organizației Mondiale de Meteorologie. Privind la imaginea din stânga (A: 1961-1990), se observă cele spuse mai devreme, însă în cursul acestui an, întreaga Siberie este caracterizată de abateri termice pozitive, cu valori ce depășesc 4°C în nordul acesteia.
Pe materialul din dreapta (B: 1981-2010), se evidențiază foarte bine abaterea negativă din regiunea Siberiei, valorile medii de temperatură s-au situat și cu 4,5…5°C sub mediile climatologice ale intervalului de referință.
Această privire în particular a celor două intervale de referință climatică ilustrează faptul că ultimul interval de referință evidențiază o creștere a temperaturii medii globale, spre deosebire de precedentul.
Elementul comun al celor trei interpretări (general 1961-2010; 1961-1990 și 1981-2010) ilustrează foarte clar faptul că anul trecut, în cursul lunii octombrie, Siberia era un veritabil congelator, ce urma să-și trimită respirația rece și către bună parte a continentului european. În schimb, anul în curs a adus o vreme caldă în bună parte a Siberiei, în timp ce Europa a avut parte și de o veritabilă perioadă de vară în mijloc de octombrie.
A B
Abaterea valorilor medii de temperatură în octombrie 2016 și 2017 față de intervalul 1961-1990 (A) și 1981-2010 (B)
Clik pe imagini pentru detalii
Pentru foarte mulți, astfel de imagini pot părea plictisitoare, însă reprezintă un factor cheie în a estima ce ne poate rezerva prima jumătate a iernii. În funcție de evoluția valorilor termice depinde gradul de manifestare al maximului Siberian, un ingredient cheie al iernilor de pe la noi.
Astfel, cu o Siberie caracterizată de abateri termice pozitive în octombrie 2017, aria de manifestare a maximului Siberian pare a fi mult restrânsă, fiind activ în centrul Asiei, neavând suficientă putere de a atinge și jumătatea estică a Europei în prima parte a iernii, cel puțin.
Dacă este să urmărim oricare dintre imaginile de mai sus, se poate observa încă un aspect foarte important – zona polară. În 2016 abaterile termice în zona Polului Nord au fost foarte pronunțate, cu valori ce s-au dus peste 6-8°C. În schimb, în cursul acestui an, octombrie s-a caracterizat prin abateri termice mult mai ponderate, cu valori ce s-au situat în jurul valorii de 3…4°C.
Ce ne poate spune acest lucru? În cazul unor ani în care abaterile termice sunt foarte ridicate, vortexul polar prezintă o intensitate redusă, fiind șanse mari și de apariție a maximului Scandinav. De altfel, în cursul iernii precedente, oscilația Arctică (AO) a prezentat în mare parte a intervalului valori negative. În schimb, în cazul unor abateri termice mult mai reduse, ca în cazul acestui an, această arie de joasă presiune ce înconjoară zona polară, va avea valori pozitive evidente. În aceste condiții, vom asista la o succesiune de sisteme depresionare ce se vor naște pe zona nord-estică a Americii de Nord, Atlanticul de Nord și vor avea tendința de migrare până dincolo de nordul Munților Ural, în regiunile nord-vestice ale Siberiei, unde se vor stinge.
Pentru perioada următoare, tendința oscilației Arctice (ce este asociat cu vortexul polar) este de creștere, conform prognozei realizate de către http://www.cpc.ncep.noaa.gov, acest indicator pare să prezinte valori ce vor depăși 1,5…2. De asemenea, valori pozitive pare să prezinte și oscilația nord-atlantică (NAO), conform surse menționate.
Apariția unor valori pozitive în evoluția acestor 2 indicatori, cât și o Siberie mai mult decât caldă, semnele pentru o iarnă, cel puțin debutul acesteia, par să fie puse în cui. Cu toate acestea, pentru scurte intervale de timp (2-4 zile), nu sunt excluse apariția unor depresiuni atmosferice de tip cut-off low în zona Mării Mediterane, condiții ca în acele zile să avem parte de ninsori. Oricum, dacă se menține trendul ilustrat în acest articol, decembrie pare să aducă acea vreme de toamnă târzie, cu multe zile stabile pe jumătatea de sud a Europei, inclusiv arealul geografic al României.
Un alt aspect este ilustrat de poziționarea izotermei de 0°C, aceasta pare să fie împinsă foarte mult, către Siberia Occindentală și chiar către cea Centrală. Imaginea de mai jos ilustrează acest fapt, ba chiar și tendința ca în următoarea perioadă, întreaga masă de aer rece să se reverse către America de Nord.
Distribuția valorilor termice la nivelul de 2 m în raport cu suprafața terestră în Emisfera Nordică
25.XI.2017 ora 12 UTC. Sursa:www.wetterzentrale.de/GFS
Pe scurt, ne așteaptă o pseudoiarnă, ca apoi circulațiile vestice să-și recâștige teritoriul pe tărâm european. Aerul cald pare să fie pompat până dincolo de Urali, în Siberia Occidentală. În acest context, iarna nu prezintă interes pentru cea mai mare parte a Europei pentru următoarea perioadă.(©Dr.Ilie Nicolae)
Notă: Această analiză nu reprezintă o prognoză (nu poate fi considerată ca atare) ci un simplu exercițiu de interpretare a modelelor de prognoză în cheie geografică regională. În luarea deciziilor consultați doar prognozele oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie – România, Serviciului Hidrometeorologic de Stat – Republica Moldova, Centrul Hidrometeorologic – Ucraina.