Cum era de așteptat în aceste zile, minimele cele mai scăzute se înregistrează în mica localitate covăsneană Întorsura Buzăului. De altfel, arealul geografic cuprins între Brașov, Târgu Secuiesc și Întorsura Buzăului reprezintă un „triungi al frigului” românesc.
Situația clasică s-a petrecut și în cursul dimineții de azi, 10 ianuarie 2017, cu valorile termice cele mai scăzute în acest areal. Ca urmare, minima la nivelul întregii țări s-a înregistrat la Întorsura Buzăului, (-32°C), conform ANM. De asemenea, valori extrem de reduse s-au înregistrat și la Brașov, cu cele -28,7°C, cât și Târgu Secuiesc, cu -27,0°C, toate acestea, pe fondul unei puternice inversiuni termice. Spre deosebire de zonele depresionare, conform înregistrărilor ANM, în punctele situate la altitudini mai ridicate, temperaturile erau mult mai ridicate. Așa se explică valori de -20,8°C la Sinaia (cota 1500), -23,1°C la Predeal și chiar -17,3°C la punctul de observații de la Penteleu (1623 m altitudine). Ținând cont că la Vârfu Omu temperaturile erau mai reduse decât la Penteleu putem deduce că așa numita bandă caldă de inversiune(nivelul cu valorile cele mai ridicate de temperatură pe versant) era situată la altitudini de 1600-1800 m. Vorbim așadar de o distribuție tipică a valorilor de temperatură în regiunile montane în condițiile înregistrării valorilor extrem de reduse în depresiuni. Spre exemplu, în 1942, pe 25 ianuarie, dată de la care datează minima absolută din țara noastră(-38,5C) la Vârfu Omu s-a înregistrat o minimă de -28C (Stoenescu,1951).
Temperaturi minime Întorsura Buzăului și împrejurimi 10.I.2017 Sursa datelor: www.meteoromania.ro
Mecanismul ce stă la baza acestor temperaturi foarte scăzute în zona respectivă este dat de amplasarea arealului depresionar între arii montane compacte, ce nu permit transferul de aer cu ariile limitrofe, situate dincolo de culmile montane. Ca urmare, aerul rece coboară de pe culmi, urmând a se cantona pe fundul depresiunilor, fapt ce se materializează prin inversiuni termice pronunțate.
Aerul rece a fost sărac în umezeală, fapt ilustrat prin absența unui plafon noros stratiform peste aceste arii depresionare. La producerea acestor minime a contribuit și stratul de zăpadă prin sporirea răcirii radiative.
Astfel de valori termice se produc în ultima parte a unui regim anticiclonic, când aerul s-a răcit suficient, pe lângă răcirea de natură advectivă, un rol important îl joacă și cea de natură radiativă (©Drd. Ilie Nicolae/Conf. univ. dr. Sfîcă Lucian).