Ne despart câteva zile de solstițiul de iarnă, momentul începerii iernii astronomice. Dar particularitatea acestui an este că din punct de vedere dinamic regiunea României se află de pe la sfârșitul lunii octombrie în condiții de iarnă. O anulare aproape totală a circulației vestice sau o deturnare a ei către regiunile polare au lăsat continentul european sub incidența anticiclonilor continentali care au alternat advecțiile succesive polare cu perioadele de stabilitate. Advecțiile polare pe circulații de nord-vest au generat episoade de ninsori cu caracter de aversă destul de sterile în regiunile care nu au beneficiat de turbulența impusă de orografie. De fapt, cam acestea ar fi precipitațiile de la noi din cicloni atlantici. Fără o Mediterană activă ciclogenetic, mai ales iarna în lipsa convecției, regiunile de șes ale României ar fi simple regiuni aride. Merită menționat că iarna dinamică din ultimele aproape două luni este strâns legată de un vortex poalar puternic destructurat de masive advecții de aer cald de la latitudini mici înspre Arctica. Practic, abaterile ușor negative ale lunilor octombrie și noiembrie și caracterul ce se apropie de normal al lui decembrie de la noi sunt asociate cu puternice anomalii pozitive de temperatură în regiunea arctică ce a întârziat istoric avansul banchizei arctice spre sud. Într-o anumită cheie putem sublinia că iarna timpurie de la noi este o compensație emisferică a acestor anomalii pozitive din regiunea Arcticii. În această fază ne păstrăm practic până spre Crăciun, interval în care în condiții principal anticiclonale regiunea noastră rămâne sub influența maselor de aer reci ce se extind spre latitudini mici în estul continentului împinse din regiunea arctică prin advecția caldă atlantică. Totuși, în ciuda temperaturilor destul de reduse caracteristice de altfel acestei perioade, faptul că Mediterana este stăpânită de aceleași condiții anticiclonale împiedică dezvoltarea ciclonilor care ar putea să aducă ninsorile semnificative mult așteptate. Rămânem la discreția unor precipitații pasagere spre începutul săptămânii viitoare legate de circulații estice. Pe scurt, o perioadă rece, dar cu ninsori sporadice pe ansamblu, posibil mai însemnate în estul României (mai ales Moldova). Regiunile care au acum strat de zăpadă de peste 5 cm au toate condițiile să și-l păstreze. În rest, zăpadă mai mult de decor, în funcție de precipitațiile de marți.
Totuși, remarcăm o schimbare dinamică semnificativă pe termen mediu care nu se știe clar ce va aduce după Crăciun. Remarcăm că putem vorbi de o încălzire masivă în vestul continentului european spre zorii anului nou. NAO și AO revin deja la valori pozitive indicând reactivarea circulațiilor vestice. Totuși, această circulație vestică pare să fie una pe componentă noridcă în Atlantic, Anticiclonul Azoric fiind centrat la latitudini mari în Atlantic. În același timp, față de iernile trecute anticiclonii continentali, inclusiv cel est-european sunt pe poziții, cu tendință de coeziune prin dorsale anticiclonale de tip Voeikov cu anticiclonul atlantic. Totuși, Mediterana pare să nu scape din blocajul anticiclonal. Un puzzle care lasă loc practic oricărui scenariu meteorologic după Crăciun (Conf. dr. Lucian Sfîcă).