Acum, odată pășiți în ultima lună calendaristică de toamnă, ne gândim la cum va arăta vremea în iarna ce va urma. Categoric, o asemenea întrebare nu-și poate avea rostul, deoarece dinamica generală a atmosferei este cu mult înaintea tehnicii de calcul.
Până a păși în prima lună din iarna calendaristică, să privim, ca o perspectivă, ceea ce va urma în următoarele două săptămâni, asta, pe baza interpretării a 2 indicatori vitali în predicția vremii la nivelul Europei: Oscilația Nord Atlantică (NAO) și cea Arctică (AO).
Astfel, în ultima perioadă, atât Oscilația Nord Atlantică, cât și cea Arctică, au prezentat valori negative, de -1…-2 pentru NAO și chiar -3…-3,5 în cazul AO. Ei bine, situarea acestor indicatori sub 0 reprezintă cheia unor advecții de aer rece peste o bună parte a Europei, cum de altfel am putut observa în ultimele săptămâni.
În momentul de față (1-6 noiembrie 2016), ambii indicatori se vor situa în jurul valorii de 0, ceea ce se traduce printr-o vreme de amestec, tradus printr-o alternanță a zilelor mai calde cu altele, ceva mai reci. Ulterior, după data de 10 noiembrie 2016, se observă o revenire a celor 2 indicatori la valori negative, ceea ce va duce, în mod inevitabil, la o scădere a valorilor termice și o activitate depresionară mai intensă pe sudul Europei, implicit în regiunea geografică a Moldovei.
Evoluția Oscilației Nord Atlantice (NAO – stânga) și a celei Arctice (AO- dreapta)
Sursa: http://www.cpc.ncep.noaa.gov/products/precip/CWlink/daily_ao_index/teleconnections.shtml
După 13-14 noiembrie, conform actualelor modelări NOAA, referitoare la evoluția NAO și AO, se observă o trecere a acestora pe o fază pozitivă, chiar evidentă, de peste 1, după 16 noiembrie 2016, încolo. În traducere, faza pozitivă a celor doi indicatori se va materializa printr-o vreme blândă într-o bună parte a Europei. De altfel, aceste caracteristici ale vremii le-am tot resimțit în apropierea, cât și pe parcursul ultimilor trei ierni.
Pentru o mai bună înțelegere a celor doi indicatori, am atașat două imagini, cu cele două faze caracteristice acestora, pozitivă și negativă.
Astfel, pentru fazele pozitive ale Oscilației Nord-Atlantice, se observă o intensificare a maximului Azoric, cu extindere către est, acoperind jumătatea de sud a Europei. În paralel cu acesta, dinspre nordul Atlanticului se observă o vastă arie depresionară, aceasta fiind în extindere peste jumătatea de nord a continentului. Astfel, coroborarea acestei caracteristici termobarice duce la o intensă circulație a maselor de aer umed și mai cald, de sorginte atlantică peste o bună parte a Europei. Caracteristicile unei astfel de circulații atmosferice se resimt printr-o vreme umedă pe jumătatea de nord a Europei și una uscată peste cea sudică (partea stângă a imaginii – Positive Phase).
În schimb, fazele negative (partea dreaptă a imaginii – Negative Phase), sunt caracterizate de o slabă activitate a minimului islandez, cât și un anticiclon Azoric slab ca intensitate și extins către nord, spre Arh. Britanic. În schimb, se individualizează maximul scandinav, în paralel cu arii de joasă presiune, mediteraneene, acestea din urmă influențând aspectul vremii pe jumătatea sudică a Europei. Așa se explică acele manifestări severe ale iernii (ninsori abundente, viscol, urmate de ger) la nivelul regiunii noastre. În schimb, regiunile nordice ale Europei, situate în regim anticiclonic, au parte de o vreme uscată, dar deosebit de rece.
Caracteristicile vremii în funcție de cele două faze ale NAO ( + stânga / – dreapta)
Sursa: http://www.aces.edu/climate/variability/NAtlantic-oscillation.php
Conform materialului de mai sus, pentru coastele estice și nord-estice ale continentului american, situația este diametral opusă. Astfel, în cazul unor oscilații nord-atlantice pozitive, se confruntă cu ninsori masive (NE Statelor Unite/SE Canadei). De altfel, în ultimii trei ani, dar, mai ales iernile 2013-14 și 2014-15 sunt cât se poate de argumentative pentru cele spuse în ultimele două fraze.
De asemenea, un rol important în evoluția vremii îl joacă și Oscilația Arctică. Astfel, un AO bine structurat, reprezentat de valori pozitive, nu permite ruperea vortexului polar, favorizând acele injecții de aer rece către latitudinile temperate. Ca urmare, în aceste condiții, vorbim de o vreme blândă atât pe continentul european cât și pe cel nord-american (conform ilustrației din stânga imaginii).
În caz contrar, cu un AO instabil, caracterizat de valori negative, acesta prezintă tendința de a prezenta o meandrare, condiții în care, mase de aer rece sunt desprinse din zona polară și transportate către latitudini sudice. Ca urmare, o astfel de masă de aer rece venită dinspre latitudini polare și ajunsă în bazinul Mării Mediterane (ilustrația din dreapta), favorizează generarea de sisteme depresionare și, în cele din urmă precipitații, în cursul iernii, acestea fiind, exclusiv, solide și mixte în anotimpurile de tranziție.
Evoluția vremii în raport cu cele două faze ale AO ( + stânga / – dreapta)
Susa: https://nsidc.org/cryosphere/arctic-meteorology/weather_climate_patterns.html
Pentru continentul american, advecțiile de aer rece duc la generarea unor sisteme noroase și căderi masive de zăpadă prin așa-numitul „efect de lac / lake effect”. În urma acestuia, în state precum Illinois, Iowa, Ohio au fost raportate ninsori ce aveau o rată de depunere de 5-8 cm/oră.
Rezumat: Odată intrați în ultima lună calendaristică de toamnă, majoritatea se întreabă cât va mai ține vremea blândă și când va veni iarna adevărată. Mai mult de atât, cu aproximativ 2 luni până la Sărbători, mulți doresc să afle cum va fi vremea atunci. Din păcate, pentru aceștia din urmă, nu se poate da un răspuns exact pe o perioadă așa de lungă, deoarece actuala tehnică de calcul nu permite astfel de estimări.
Pe scurt, următoarele 2 săptămâni par să ne aducă, într-o primă fază, o vreme schimbătoare, potrivită pentru un început de noiembrie, cu zile mai calde și altele, ceva mai reci. Ulterior, în intervalul 10-14 noiembrie 2016, se întrevede o răcire a vremii, cât și apariția precipitațiilor, sub toate formele de agregare.
Finalul acestei estimări, dacă se verifică prognoza celor 2 indicatori, se va caracteriza printr-o creștere a regimului termic, cât și o diminuare a precipitațiilor, în paralel cu intensificări ale vântului, din sector predominant vestic și sud-vestic.
În încheierea acestui pasaj, ca o părere personală, am impresia că această circulație predominantă din sector vestic se va continua și după 16 noiembrie, aducând o vreme ceva mai caldă, dar cu un vânt cam alert. Rămâne de văzut ce se va mai întâmpla după 16 noiembrie încolo.(©Drd. Ilie Nicolae).
Notă: Această analiză nu reprezintă o prognoză (nu poate fi considerată ca atare) ci un simplu exercițiu de interpretare a modelelor de prognoză în cheie geografică regională. În luarea deciziilor consultați doar prognozele oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie – România, Serviciului Hidrometeorologic de Stat – Republica Moldova, Centrul Hidrometeorologic – Ucraina.