Prognoza meteorologică modernă reprezintă în momentul de față singurul domeniu științific ce oferă cu un grad mare de certitudine informații asupra a ceea ce se va întâmpla în viitor. Trebuie să subliniem că înainte de etapa științifică a prognozelor – înfiripată spre a doua parte a secolului XIX și dezvoltată temeinic la începutul secolului XX- nu a existat nicicum un vid în domeniu. Meteorologia populară are o istorie îndelungată, bazată pe observațiile empirice de-a lungul generațiilor care au constatat tipare ale vremii în funcție de condițiile astrologice care guvernează planeta noastră. În spațiul românesc o serie de calendare se dezvoltă pe modelul răsăritean, al gromovnicelor, altele pe calendarele meteorologice din spațiul germanic. Nu avem acces la gromovnice. În plus, utilizarea lor ar fi îngrunată de diferența calendaristică dintre calendarul iulian și cel gregorian. În schimb, pe baza unei ediții reeditate a ,,calendarului economic” a lui Mauritius Knauer-1715, vom încerca să verificăm lunar în ce măsură aceste protoprognoze se verifică pe vremea zilelor noastre. Calendarul era numit economic deoarece condițiile meteorologice erau esențiale pentru economia agrară a perioadei.
Principiul acestui calendar este unul destul de simplu:
– fiecare an este guvernat de unul din cei 7 regenți: Saturn, Jupiter, Marte, Soare, Venus, Mercur, Lună. Evident, e vorba de planetele cunoscute din antichitate până în Evul Mediu la care se adaugă soarele și luna cărora le era acordată aceeași importanță. Spre exemplu, anul 2016 este guvernat din punct de vedere meteorologic de planeta Marte. Ceea ce înseamnă că pe ansamblu va fi un an foarte cald și cu precipitații reduse. Orice analogie cu realitatea (nu) este pur întâmplătoare.
– de asemenea, fiecărei luni din an (semn zodiacal) i se atribuie un caracter meteorologic diferit în funcție de planeta care guvernează anul respectiv. Spre exemplu, în anii guvernați de planeta Marte în luna septembrie ,,vremea e de vară în prima jumătate a lunii, iar în a doua jumătate va fi mai rece cu fenomene de toamnă”. Coincidență?! Vom verifica la nivel lunar acest calendar până în momentul în care putem face un bilanț asupra valabilității lui.
Foarte probabil, acest demers poate fi considerat de unii drept retrograd față de pretențiile științifice ale zilelor noastre. Demersul nu este neapărat unul neștiințific. Practic, ideea de bază este cea a ciclicității fenomenelor meteorologice cu rădăcini babiloniene, idee pe care o putem găsi exprimată poetic chiar și în Vechiul Testament, în cartea Ecclesiastului :,,Ce a fost va mai fi, nimic nu e nou sub Soare.” De fapt, calendarul lui Knauer vorbește incipient despre o ciclicitate de 7 ani care guvernează vremea continentului european. Întâmplător sau nu, dacă scotocim prin armonicele Oscilației Nord-Atlantice (enunțată după 1990 drept facorul principal de control al vremii la nivel european) unii cercetători identifică cicluri cu o perioadă apropiată de cei 7 ani.
O altă discuție s-ar referi la măsura în care un calendar conceput pentru Europa Centrală ar putea fi asimilat mersului vremii de la noi. Atâta timp cât considerăm că Moldova, ca regiune situată la exteriorul Carpaților, receptează cel mai bine la nivelul României circulația atlantică – principalul element dinamic al climei europene – atunci în această regiune ar trebui să găsim cele mai bune analogii cu condițiile meteorologice din Europa Centrală. Schimbările climatice actuale ar putea reprezenta de asemenea un alt factor ce poate perturba precizia acestor prognoze.
Așadar, septembrie 2016, vară în prima parte a lunii și răcire în a doua parte a acesteia, atunci când se instalează temeinic toamna. La sfârșitul lunii puteți acorda unul dintre următoarele 3 calificative acestei evaluări: 1 ,, s-a potrivit perfect”, 2 ,,pe aproape”, 3 ,,nici o legătură cu realitatea”. Într-un an, facem un prim bilanț.