România a pierdut în ultimii 25 de ani cca. 1 mil ha de pădure. Despăduririle reprezintă o problemă majoră, ce trebuie să își găsească o rezolvare. Pădurea joacă un rol extrem de important din punct de vedere ecologic, iar implicațiile meteorologice fac parte din acestea. Cel mai important aspect este reprezentat de rolul său de atenuator al scurgerii precipitațiilor pe versanți. De aici cea mai tocită temă mediatică atunci când avem de a face de inundații. Doar că aceasta nu poate fi o explicație absolută a inundațiilor, iar folosirea acestui argument în orice situație riscă să compromită percepția asupra problemei. Pentru că nu, pădurea nu ne poate feri în totalitate de producerea inundațiilor.
Cel mai bun exemplu îl constituie impresionantul episod de inundații de zilele trecute de pe pârâul Voroneț din arhicunoscuta regiune turistică. Tentația unei explicații facile ne poate face să dăm vina pe despăduriri. Deși nu putem exclude contribuția unei utilizări improprii a fondului forestier din regiune (tăieri selective, pădure necurățată etc.), putem constata că bazinul hidrografic al acestui râu este împădurit în proporție de peste 85%. După textura imaginilor satelitare cea mai mare parte a bazinului e acoperită cu pădure matură care nu poate fi suspectată de ineficiență în întârzierea scurgerii pe versanți.
Chiar dacă par inexplicabile în acest context, lucrurile sunt destul de simple. În regiune, în cca. 8 ore au căzut peste 100 mm de precipitații. Iar asta în condițiile în care solul și chiar coronamentul pădurii erau saturate în apa provenită din precipitațiile căzute în zilele precedente. Așa încât, toate precipitațiile produse s-au scurs pe versant fără nici o piedică efectivă, în ciuda gradului mare de împădurire. Pentru că aceasta e regula topoclimatică ce nu este înțeleasă pe fond: pădurea reține precipitațiile în cantități reduse sau moderate, însă la cantități excepționale de precipitații pădurea agravează intensitatea viiturilor deoarece, oricât ar fi de bine întreținută silvic, pădurea furnizează frunziș, crengi, bușteni și alte resturi care amplifică forța viiturilor. Rezultatele sunt cât se poate de previzibile!
Cu toate acestea, efectele dezastruoase nu pot să apară fără o mână consistentă de ajutor din partea factorului antropic. Analizând imaginile Google Earth poate fi lesne observată o realitate a multora dintre văile montane din regiunile cu dezvoltare turistică recentă. E frumos să ai o pensiune pe malul unui râuleț. Doar că râulețul are în spatele său un bazin hidrografic suficient de mare pentru a-l transforma la precipitații excepționale în adevărate fluvii. Mai jos puteți observa locul cel mai probabil din care provin mașinile distruse de viitura de pe Voroneț. O parcare de mari dimensiuni (ce deservește mănăstirea Voroneț) situată la câțiva metri de râu. Rezultatul previzibil.
La acest element se adaugă și lipsa de conștientizare a importanței avertizărilor meteorologice. Pe scurt. Ești în vacanță la munte. Se întâmplă să fii acolo în timpul unei avertizări meteorologice de ploi abundente. În acest caz, oare e cea mai bună idee să parchezi mașina pe malul râului?! Fie și într-o parcare amenajată de oameni convinși că ,,Nu vine domle nici o inundație aici. Pârâul ăsta nu s-a umflat de când e satul.”