Vara și-a luat în serios rolul peste jumătatea de sud a Europei în cursul acestui an, lucru ce-l atestă, de altfel, și materialul cu distribuția anomaliilor termice preluat de pe NOAA.
Conform acestuia, în aceste regiuni s-au înregistrat valori medii de temperatură ce s-au situat cu 3…5°C, ba chiar și cu 5…7°C peste norma climatologică a perioadei de referință în nord-vestul României, estul Ungariei, Slovenia și estul Austriei.
Aceste valori s-au înregistrat pe fondul situării regiunilor în cauză la contactul dintre ariile de mare presiune ce au activat peste estul și sud-estul continentului și a unui sistem depresionar atlantic, acesta din urmă a preferat regiunile central- sud-vestice ale continentului. Această conjuctură barică a favorizat o circulație a aerului din sector predominant sud-sud-vestic, pe această cale fiind transportat și un aer fierbinte, de proveniență sahariană.
În schimb, regiunile din jumătatea de nord a Europei, ca și săptămâna precedentă, au fost caracterizate de o vreme ceva mai rece, cu valori medii de temperatură ce s-au situat cu 1…3°C sub mediile climatologice ale perioadei. Vremea rece a fost rezultatul situării acestor regiuni la contactul dintre depresiunea atlantică amintită mai devreme și a unui areal anticiclonic ce a activat peste Arhipelagul Britanic în tot acest timp. Pe acest fond sinoptic, peste toate aceste regiuni circulația atmosferică a fost predominant nord-nord-estică, condiții în care a fost advectat și aer mai rece dinspre nord-estul continentului.
Precipitațiile, în strânsă legătură cu ariile depresionare amintite, au preferat regiunile central-sud-vestice. Peste acestea, în intervalul de referință, au fost înregistrate cantități de precipitații ce au totalizat, local, 75…120 l/mp în partea de nord a Peninsulei Iberice și sudul Franței și 50…100 l/mp în nordul Italiei, sudul și sud-estul Germaniei. În aceste ultime regiuni, pe fondul unor temperaturi ridicate (a se observa și distribuția anomaliilor termice de mai sus), precipitațiile au avut caracter torențial, acestea fiind însoțite de descărcări electrice, vijelii și căderi de grindină.
Restul Europei s-a caracterizat prin valori modeste ale acestora, apariția lor fiind locală, cu precădere în cursul după-amiezelor în zonele de deal și de munte, aici geneza precipitațiilor a fost una locală, rezultată în urma sistemelor noroase cu inițiere orografică. Ba mai mult, prin estul și sud-estul continentului, acestea au lipsit.
Pe ansamblu, vremea caldă a continuat în jumătatea de sud a Europei, urmând ca nordul acesteia să fie scăldată, în continuare, în mase de aer rece, polar. Precipitațiile, predominant averse, au fost în regiunile central-sud-vestice, acestea fiind la contactul dintre cele două mase de aer (cald în sud și rece în nord și nord-vest).