Advecțiile de aer cald au continuat și pe parcursul săptămânii trecute, de această dată, cele mai pronunțate anomalii termice, cu 7…9°C peste norma climatologică a perioadei de referință, s-au înregistrat în Peninsula Iberică, lucru, de altfel, ilustrat și pe materialul cu distribuția anomaliilor termice, elaborat de către NOAA.
Conform aceluiași material, valori medii de temperatură situate cu 3…5°C peste cele obișnuite la această dată s-au înregistrat pe arii extinse în partea central-sudică și de sud a Europei.
Răspunzător pentru acest val de căldură, cu maximul său înregistrat în Peninsula Iberică, a fost cuplajul baric dintre ariile depresionare atlantice, extinse de la nord de Arhipelagul Azorelor și până deasupra Peninsulei Scandinave, și a anticiclonilor ce au caracterizat regiunile central-sud-estice și de est ale Europei. Pe acest fond s-a vorbit de o advecție intensă de aer cald, de proveniență sahariană, poarta de intrare a acestuia fiind peste sud-vestul continentului, lucru atestat și de acele anomalii termice pozitive din Spania și Portugalia.
În timp ce zone vaste din jumătatea de sud a Europei au fost caracterizate de o vreme caldă, chiar deosebit de caldă în Peninsula Iberică, cele din jumătatea de nord a acesteia au fost caracterizate de un regim termic apropiat de cel normal la această dată, chiar ușor sub acesta, cu 1…3°C, prin sudul Peninsulei Scandinave, nordul Poloniei, Republicile Baltice și vestul Belarusului.
Cauza acestor valori termice situate ușor sub media perioadei de referință a constituit-o cuplajul baric dintre depresiunile atlantice ce s-au succedat peste partea central-nordică a Europei și, în paralel cu acestea, extinderea ușoară către est a maximului baric groenlandez, condiții sinoptice ce au favorizat o circulație predominantă din sector nord-nord-vestică, pe această cale fiind advectat și un aer mai rece, de origine polar-maritimă.
Precipitațiile au preferat regiunile central-nord-vestice ale Europei, acestea fiind asociate acelor sisteme depresionare amintite ceva mai devreme. Cantitățile de precipitații înregistrate au fost cuprinse între 25…120 l/mp/7 zile.
De asemenea, cantități mai însemnate de precipitații se observă și în zonele de munte și de deal aferente Munților Alpi, Carpați (Apuseni și vestul Orientalilor), Rodopi și Stara Planina, aici fiind vorba de precipitații rezultate în urma sistemelor noroase cu inițiere orografică cât și în urma unor pasaje frontale, toate acestea au cumulat 50…100 l/mp în decursul celor 7 zile. Toate acestea au avut caracter de aversă, fiind însoțite de întreg alaiul de fenomene specifice semestrului cald (descărcări electrice, grindină, intensificări ale vântului).
În rest, acestea s-au semnalat pe arii restrânse și au fost neînsemnate cantitativ (valori de sub 10l/mp) sau chiar inexistente, cu precădere, în Peninsula Iberică, sudul Italiei, coasta Dalmației, estul Bulgariei , estul și sud-estul României, jumătatea de sud a R. Moldova.
Pe ansamblu, o săptămână caldă și cu precipitații deficitare în jumătatea de sud a Europei (acestea au mai apărut în urma instabilității cu inițiere orografică din cursul după-amiezelor din zonele montane) și ceva mai răcoroasă și mohorâtă prin nordul și nord-vestul continentului.