Ultima săptămână s-a caracterizat printr-o vreme ceva mai caldă comparativ cu mediile climatologice ale perioadei în cea mai mare parte a Europei, excepție, regiunile estice, lucru ce se poate observa și pe materialul cu distribuția anomaliilor termice, preluat de pe NOAA.
Conform acestuia, au dominat valorile medii de temperatură ce s-au situat cu 1…3°C peste normă, iar prin Franța și sudul Peninsulei Scandinave, și cu 3…5°C peste aceasta.
Răspunzător pentru această vreme caldă din toate aceste regiuni ale continentului a fost persistența unui sistem anticiclonic, pe întreaga perioadă de analiză, acesta s-a centrat pe zona geografică descrisă de Arhipelagului Britanic – Olanda – nordul Franței. În paralel cu acesta, peste zona Islandei, cât și deasupra I-lor Azore, au activat nuclee depresionare, care, în cuplaj cu arealul anticiclonic amintit, a favorizat o circulație predominant sudică peste vestul și până spre sudul Scandinavei, în consecință fiind transportat și aer cald, lucru materializat prin aceste medii de temperatură ce s-au situat cu 3…5°C peste normă. Restul regiunilor, cu precădere, cele din centrul Europei, au avut parte de o vreme ușor mai caldă comparativ cu media perioadei, factor atribuit mai mult pe fondul unei insolații susținute, datorită timpului stabil, urmând ca o oarecare circulație a aerului dinspre sud-sud-vest să fie percepută d-abia după 23/24 aprilie 2015.
Așa cum s-a menționat la începutul acestui articol, regiunile estice și de sud-est ale Europei au fost caracterizate de o vreme ceva mai rece comparativ cu media climatologică a acestui interval, și ca urmare, au fost înregistrate temperaturi medii ce s-au situat cu 1…3°C, izolat, chiar și cu 3…5°C sub aceste medii.
Vremea rece din această parte a Europei s-a datorat blocajului atmosferic ce a activat peste centrul și vestul continentului și, în consecință, ariile depresionare islandeze au fost nevoite să migreze, în primă etapă, către est peste nordul Peninsulei Scandinave și, ulterior, să migreze către sud, peste estul Europei. Această conjuctură barică menționată a facilitat o advecție de aer rece, polar peste aceste ultime regiuni ale bătrânului continent.
Precipitațiile, așa cum arată și materialul următor, pentru acest interval au fost modeste sau chiar au lipsit, asta, ca urmare a acelui blocaj atmosferic ce a caracterizat continentul pe întreaga perioadă de referință. Totuși, areale caracterizate de ceva cantități de precipitații, și acestea slabe, de sub 20l/mp/7 zile se observă pe regiunile estice ale Europei, ca urmare a sistemelor depresionare ce au migrat peste aceste regiuni, cauza fiind explicată la factorul temperaturi. Pe fondul temperaturilor scăzute, forma de agregare a precipitațiilor a fost, trecător, și solidă.
De asemenea, ceva cantități mai însemnate de precipitații se mai observă și peste sud-vestul Europei, aici s-au resimțit efectele acelui sistem depresionar ce a activat peste Azore, și acesta menționat ceva mai devreme.
Pe ansamblu, o săptămână ceva mai caldă comparativ cu mediile perioadei în cea mai mare parte a Europei, cu excepția regiunilor răsăritene unde ultimele semne ale iarnii și-au mai facut simțită prezența. Precipitațiile au fost neînsemnate cantitativ sau chiar inexistente, cu mici excepții, constituite de regiunile estice și, local, prin cele de sud-vest ale continentului.