Ce a reprezentat acest eveniment în istoria românilor?
După o lungă perioadă de ocupație țaristă (1812-1918), venea în sfârșit și rândul Basarabiei de a se uni cu România. Această unire va căpăta un cadru legal la data de 27 martie 1918, când în ședința Sfatului Țării de la Chișinău se proclama unirea Republicii Democratice Moldoveneşti (fosta Basarabie ţaristă) cu România (Unirea a fost posibilă, inclusiv în urma susţinerii Armatei Române care pus capăt atacurilor bolşevice din Basarabia în cadrul Revoluţiei din 1917). Condițiile ca această unire să fie posibilă erau următoarele:
- Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni de guvernul român;
- Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot democratic;
- Sfatul Țării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelor și orașelor și avea să numească funcționarii administrației locale;
- Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;
- Legile locale și forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanților locali;
- Drepturile minorităților urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul român;
- Doi reprezentanți ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;
- Basarabia urma să trimită în Parlameantul României un număr de deputați proporțional cu populația regiunii;
- Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret și universal;
- Noua Constituție urma să garanteze libertatea cuvântului și a religiei;
- Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracțiuni politice în timpul revoluției.
Condițiile macrosinoptice în timpul acestui act de unire
Această zi s-a caracterizat, la nivel continental, printr-un vast areal anticclonic ce activa deasupra Azorelor cât și a unuia existent peste vestul și centrul Europei, acesta din urmă fiind și marcat pe harta de față. În schimb, partea estică și de nord-est a continentului se găsea sub acțiunea unui areal depresionar, acesta fiind centrat undeva pe nordul Munților Ural. De asemenea, arii depresionare se găseau și pe regiunile centrale și nord-estice ale Mării Mediterane.
Această conjunctură barică a facilitat un transport de aer rece, polar peste cea mai mare parte a Europei.
Pentru România, această circulație a fost chiar dinspre nord-est. În aceste condiții, actul de unire al Basarabiei cu România la 27 martie 1918, s-a semnat pe o vreme ceva mai rece comparativ cu normalul acelei perioade.
Ca urmare, în regiunile nordice ale României valorile termice maxime cu greu dacă au depășit 2…4°C. Totuși, regiunile sudice au fost caracterizate de o vreme ceva mai caldă, cu cca. 7.4°C la Târgu Jiu, 8.3°C la Drobeta Turnu-Severin, iar în regiunile sud-estice, temperaturile au depășit ușor 10°C, cu 12.8°C la Călărași.
În schimb, minimele au fost destul de scăzute, mai ales în regiunile nordice unde s-au apropiat, local, și de pragul de ger (-10°C).
Vorbim, așadar, de o minimă de -6°C la Baia Mare, -5°C la Călărași și -4°C la Târgu Jiu.
Ca aspect, vremea a fost închisă și cu precipitații pe arii extinse, predominant ploi în sud și sud-est și mixte prin nord și nord-est. Acestea au totalizat 15.2 mm/24 ore la București-Băneasa, acesta fiind și singurul punct de reper din țara noastră la acea dată, găsit pe www.infoclimat.fr. În schimb, regiunile vestice au avut parte de cantități mult mai reduse de precipitații.
Pe ansamblu, actul unirii Basarabiei cu România s-a înfăptuit pe fondul unei vremi reci și umede, mai ales în Basarabia, la Chișinău.