Ce a reprezentat această zi în istoria românilor?
Această dată a reprezentat un pas major al societăţii româneşti către rigida şi neîndurătoarea lume comunistă. Mai exact, la 6 martie 1945, sub presiunea trupelor sovietice existente în Bucureşti, regele Mihai I a fost obligat să-l numească în funcţia de prim-ministru, pe dr. Petru Groza.
Odată instalat acest guvern loial Uniunii Sovietice, comuniştii din România, ce până nu demult reprezentau o mână de oameni, au început, treptat, să acapareze frâiele puterii, perioadă în care partidele istorice precum PNL sau PNT deveneau elemente periferice pe scena politică românească, iar în cele din urmă, membrii acestora au fost eliminaţi iar partidele desfiinţate.
A trebuit, însă, câţiva ani pentru ca acest plan mizerabil al marionetelor conduse direct de Stalin, să-şi atingă scopul final pe care-l ştim cu toţii!
Condiţiile macrosinoptice caracteristice zilei de 6 martie 1945
În această zi de 6 martie 1945 se pare că şi circulaţia dominantă maselor de aer a fost dinspre est, deci tot dinspre fosta Uniune Sovietică. Acest lucru e ilustrat şi pe materialul de mai jos, surprins la nivelul de 500 hPa geopotenţial, adică la aproximativ 5000 m altitudine.
Conform prezentului material, ariile depresionare au preferat regiunile sud-estice ale Europei iar cele anticiclonice s-au situat atât pe vestul Europei (acea extindere către nord a anticiclonului Azoric) cât şi migrarea uşoară către sud, peste Pen. Scandinavă, a unui nucleu anticiclonic polar. Această distribuţie barică a facilitat atât o advecţie de aer rece, polar continental peste regiunile estice, central-estice şi sud-estice ale continentului şi una polar-maritimă peste cele centrale şi chiar central-sudice ale acestuia.
Cu o astfel de circulaţie a maselor de aer, peste estul şi centrul Europei a fost o vreme specifică unei zile de iarnă. Nici România nu a scăpat de această vreme ce s-a caracterizat prin valori termice apropiate de 0°C sau chiar uşor negative prin nordul ţării. Doar prin sud s-a putut vorbi de o vreme apropiată de normalul climatologic al perioadei, cu maxime de 4…6°C.
Ca o consolidare la cele afirmate anterior, vin şi câteva exemple de valori maxime de temperatură, precum: 0.5°C la Arad, 4.4°C la Târgu-Jiu, 5.3°C Buzău, 5.9°C la Bucureşti şi 6.0°C din Călăraşi. În schimb, peste nordul Moldovei, cea mai mare parte a Transilvaniei şi Maramureş, valorile termice maxime cu greu dacă au atins 0°C.
Adevărata influenţă a maselor de aer rece s-a resimţit mai ales pe timpul nopţii, lucru ce s-a reflectat în minime ce au coborât sub -10°C în interiorul arcului carpatic cât şi prin nordul Moldovei. În aceste condiţii, dimineaţa acestei zile a adus -14.1°C la Arad, valori termice ceva mai ridicate în sudul ţării, precum cele -8.1 din Târgu Jiu, -6.1°C la Drobeta Turnu-Severin, -4.5°C la Buzău sau cele -4.3°C din Bucureşti.
La staţia meteo Vf. Omu, această zi s-a caracterizat printr-o maximă ce s-a situat în jurul valorii de -17.2°C şi o minimă de -21.6°C.
Ca aspect, vremea a fost schimbătoare, cu un cer variabil spre mai mult noros iar precipitaţiile, slabe cantitativ, au preferat regiunile vestice ale ţării, cu o valoare maximă de 6.3mm/24 ore la Arad (aceasta fiind singura staţie meteo găsită pe arhive la acea dată). Pe fondul acestor temperaturi scăzute, precipitaţiile au fost ploi, lapoviţe, iar în zonele deluroase şi montane, şi sub formă de ninsoare.
Pe ansamblu, vremea a fost una rece în cea mai mare parte a ţării, la fel ca şi acest guvern ce a urmat cu fidelitate ordinile reci şi rigide ale URSS, impuse de către Stalin.