România şi seismul de 7.2 grade Richter din seara zilei de 4 martie 1977
Cutremurul din 1977 a reprezentat o zguduitură puternică care s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse), în urma sa au rezultat circa 1.570 (1578 conform altor surse) de victime, din care 1.391 (1424 conform altor surse) numai în București. Acesta s-a produs în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 110 km.
La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.
În urma acestui seism, România pierdea nume sonore, precum: Toma Caragiu, Doina Badea, Tudor Dumitrescu sau Liviu Popa şi mulţi alţii.
Cum a fost vremea în cursul acestei zile fatidice pentru spaţiul românesc
Sub aspect macrosinoptic, în cursul zilei de 4 martie 1977, Europa era caracterizată de prezenţa ariilor depresionare peste nordul şi nord-vestul ei, iar regiunile sudice şi estice erau sub acţiunea unor arii anticiclonice, cele mai evidente fiind cele din sud-sud-vest.
Cu o astfel de distribuţie barică, peste bună parte din continent a dominat o circulaţie vestică, aceasta aducând şi un aer umed dinspre Atlantic. Totuşi, peste regiunile sud-vestice s-a individualizat o masă de aer ceva mai cald, provenint dinspre nord-vestul Africii. Acesta a migrat uşor şi către est-nord-est, moment în care a influenţat şi vremea din ţara noastră (4-6 martie 1977), ce-i drept, destul de puţin, neaducând temperaturi excepţional de ridicate pentru primele zile de martie.
România, ca şi bună parte a Europei, a avut parte de o circulaţie a maselor de aer din sector vestic şi chiar dinspre sud-vest.
Pe acest fond s-a putut vorbi de valori maxime de temperatură de 12.1°C la Arad, 9.3°C la Botoşani, 4.5°C la Iaşi, 7.8°C în Cluj-Napoca, 13.5°C la Craiova sau cele 13.2°C din Bucureşti. De remarcat că în următoarea zi, valorile maxime au fost, în medie, cu 2…3°C mai ridicate, asta pe fondul avansului către est-nord-est a masei de aer ceva mai cald dinspre SV, amintit şi ceva mai devreme.
Minimele, pe fondul acestei circulaţii dominant vestice, au fost predominant pozitive, precum cele 1.3°C din ziua de 4 martie sau chiar de 4.9°C din ziua de 5 martie din Bucureşti, acesta fiind şi cel mai afectat de impactul distrugător al sesimului. De asemenea, în cursul acelei zile de 4 martie 1977 s-au mai înregistrat valori minime de -1.4°C la Iaşi, -1.0°C în Botoşani , 0.5°C la Arad. Ca şi la Bucureşti, în prima noapte de după cutremur, minimele au fost în creştere uşoară, graţie circulaţiei predominant vestice.
Ca aspect, în ziua de 4 şi 5 martie 1977, vremea a fost plăcută, cu un cer variabil iar vântul a suflat slab până la cel mult moderat.
Peste o asemenea încercare a poporului român din acea zi, măcar vremea a fost una demnă de un început de martie. Doar o advecţie masivă de aer rece, polar, asociată şi de precipitaţii, predominant ninsori, ar mai fi lipsit atunci.