Intervalul 8-14 martie 2015 s-a caracterizat, în continuare, printr-o vreme mai caldă comparativ cu mediile climatologice ale perioadei în cea mai mare parte a Europei, lucru observabil și pe materialul cu distribuția anomaliilor termice, preluata de pe NOAA.
Conform acestui material, regiunile estice și nord-estice ale continentului s-au caracterizat prin valori medii de temperatură ce s-au situat cu 5…9°C peste normele perioadei. Valori medii de temperatură situate cu 3…5°C au fost specifice pentru regiuni vaste din centrul, vestul și sud-vestul Europei.
Cauza acestei vremi calde la nivel european, pe ansamblul întregului interval menționat, a fost constituit de situarea unui maxim baric ce a activat peste estul și nord-estul Europei și, în paralel, peste vestul și nord-vestul acesteia, a unor sisteme depresionare atlantice bine organizate. Acest cuplaj baric a favorizat la nivel continental o circulație dinspre sud, aceasta a antrenant și un aer mai cald dinspre bazinul Mării Mediterane, iar în contextul unui cuplaj termobaric foarte strâns, acest aer a ajuns până în regiunile estice și nord-estice ale continentului, de aici și aceste anomalii pozitive de aproape 10°C.
Totuși, zonele geografice ale Italiei și a Peninsulei Balcanice, s-au caracterizat, pe ansamblul acestui interval printr-o vreme ceva mai rece, cu 1…3°C, comparativ cu mediile climatologice ale perioadei, pe acest fond, temperaturile minime au scăzut bine sub 0°C în zonele montane din Bulgaria, Serbia, ba chiar, și maximele, cu greu dacă au trecut de limita înghețului.
Răspunzător pentru aceste valori termice mai modeste din Italia și Balcani a fost existența unui nucleu depresionar ce a activat în bazinul central-estic al Mediteranei, ulterior a ajuns chiar și în cel al Mării Negre, unde s-a regenerat. Acest areal depresionar, în cuplaj cu ariile anticiclonice amintite, a favorizat în aceste ultime regiuni o circulație predominant est-nord-estică, aceasta a transportat și un aer ceva mai rece, acesta odată ajuns aici a dus la înregistrarea unor temperaturi medii ce s-au situat ușor sub mediile climatologice pentru mijloc de martie.
Pluviometric, perioada de referință s-a caracterizat prin cantități modeste de precipitații în cea mai mare parte a Europei, ba chiar inexistente prin nord-est și sud-vest, asta ca urmare a activării unui maxim baric peste estul și nord-estul Europei, acesta a migrat ușor spre sud-vest, unindu-se cu cel azoric, acesta din urmă și-a spus cuvântul în lipsa precipitațiilor din zona Peninsulei Iberice.
Cu toate acestea, se observă un areal cu precipitații importante cantitativ (75…120 l/mp peste nord-vestul continentului), aici fiind resimțită activitatea depresiunilor islandeze. De asemenea, cantități importante de precipitații (50…100 l/mp) și pe regiunile sud-estice ale Europei, aici, pe fondul unui areal depresionar cvasistationar ce a caracterizat întreaga perioadă de referință, acesta s-a alimentat cu umezeală atât din bazinul central-nord-estic al Mediteranei cât și din vestul Mării Negre, această din urmă situație a generat și episodul de ploi din estul și nord-estul României din intervalul 12-14 martie 2015.
Pe ansamblu, s-a mai scurs o săptămână din martie 2015 caracterizată de o vreme mai caldă decât în mod obișnuit în cea mai mare parte a Europei, cu excepția regiunilor sud-estice, aici, contopirea unor temperaturi ce nu au depășit cu mult pragul de îngheț și al unor precipitații importante cantitativ, au rezultat căderi importante de zăpadă în zonele de deal și munte din Balcani și chiar în zona Munților Apenini din Italia. De asemenea, vreme capricioasă și prin regiunile nord-vestice ale bătrânului continent.