Ultima săptămână de toamnă a fost caracterzată de un contrast termic evident la nivel european, și anume, între valorile medii de temperatură scăzute din est și cele foarte ridicate din vestul continentului. Acest lucru se observă foarte bine și pe materialul cu distribuția anomaliilor termice la nivelul Europei, preluat de pe NOAA.
Conform acestui material, regiunile estice și chiar cele sud-estice ale continentului au fost caracterizate de valori medii de temperatură ce s-au situat cu 2…5°C sub mediile climatologice ale perioadei, chiar și cu 5…7°C sub aceste medii prin Belarus, Ucraina și vestul Rusiei europene.
Aceste valori termice situate sub mediile perioadei în această parte a Europei au fost asociate unui cuplaj baric constituit dintr-o extindere peste nord-estul și chiar centrul continentului și a unui nucleu depresionar ce a activat pe aproape întreaga perioadă de referință peste nord-estul Turciei, estul Mării Negre și chiar pe sudul extrem al Rusiei europene. Acest cuplaj baric a favorizat un transport de aer rece, de sorginte polar-continental, dinspre aria geografică a Câmpiei Ruse, acesta a adus vreme geroasă și în depresiunile din estul Transilvaniei.
Cum e și de așteptat, aerul rece din regiunile estice ale Europei trebuia compensat de unul cald, acesta s-a extins, bineînțeles, peste regiunile vestice, sud-vestice și sudice ale continentului. Așa cum arată și imaginea de față, pentru aceste regiuni intervalul de față s-a caracterizat printr-un regim termic ce s-a situat, în medie, cu 3…7°C peste cel obișnuit la final de noiembrie, ba chiar și cu 7…9°C prin regiunile sudice ale Franței, la poalele M-ților Pirinei, aici, pe lângă contextul sinoptic detaliat ceva mai jos, a contribuit din plin și efectul de foehn.
Vremea caldă pentru final de noiembrie din această parte a Europei a fost atribuită unui cuplaj termobaric între ariile anticiclonice ce au activat peste centrul și estul continentului și a sistemelor depresionare ce au ocupat arii extinse din Islanda și până spre Arhipelagul Azoric. Pe acest fond sinoptic, în aceste regiuni a predominant o circulație predominant sudică, aceasta a advectat și un aer cald, dinspre regiunile nordice ale Africii.
De asemenea, vreme ceva mai caldă comparativ cu normalul acestei perioade a fost caracteristică și pentru regiunile nordice, aici temperaturile au fost cu 1…3°C peste cele normale.
Sub aspect pluvial, ultima săptămână s-a caracterizat prin cantități modeste de precipitații în cea mai mare parte a Europei, ba chiar inexistente prin estul și centrul acesteia. Totuși, singurele surse de precipitații au fost cele asociate formațiunilor stratiforme, și anume, burniță sau ploaie slabă, chiar ninsoare slabă, pe unde temperaturile s-au situat sub 0°C, atât în troposfera inferioară cât și la nivelul de 850 hPa (echivalentul mediu pentru altitudinea de 1500 m).
Cantități importante de apă au fost caracteristice pentru regiunile sud-vestice, aici s-au înregistrat pe parcursul celor 7 zile cantități de 25…100 l/mp, cu precădere în regiunile deluroase și montane din Spania și sudul Franței. De asemenea, cantități de apă ce au totalizat 25…75l/mp au fost și prin regiunile sud-vestice ale Peninsulei Scandinave cât și prin sud-estul Regatului Unit.
Pe ansamblu, o ultimă săptămână de toamnă caracterizată prin contraste termice evidente între est (vreme rece) și vest, caracterizat printr-o vreme caldă și precipitații insistente peste Peninsula Iberică și modeste în restul Europei.