Primele zile din noiembrie 2014 au debutat cu o vreme caldă, chiar deosebit de caldă în regiunile central-sud-estice, lucru ce se observă și pe materialul grafic cu distribuția anomaliilor termice realizat de către NOAA.
Conform materialului în cauză, intervalul de referință s-a caracterizat prin valori medii de temperatură ce s-au situat cu 1…3°C peste mediile periodei în regiunile central-vestice, cu 3…5°C peste această normă în regiunile centrale, urmând ca regiunile central-estice să fie caracterizate de cele mai evidente abateri pozitive ale regimului termic, cu 5…9°C, în toate aceste regiuni s-a putut vorbi și de o vreme ce amintea de o vară târzie, cu precădere, în zona Serbiei, sud-estul Poloniei, Slovacia, unde maximele au depășit 22…23°C.
Această vreme caldă pentru un început de noiembrie în toate aceste regiuni ale Europei s-a datorat existenței unui areal anticiclonic ce a activat peste estul și nord-estul acesteia și a unor depresiuni atlantice ce au activat peste vestul și nord-vestul continentului. Acest cuplaj termobaric este unul ideal pentru advecții de aer cald, dinspre sud și sud-vest, de sorginte nord-african.
Cu toate că pe ansamblu s-a vorbit de o vreme caldă, a doua parte a intervalului s-a caracterizat printr-o răcire substanțială în vestul și sud-vestul Europei, dovada cea mai potrivită fiind Peninsula Iberică unde se pot observa areale caracterizate de temperaturi medii ce s-au situat cu 1…3°C sub mediile climatologice ale perioadei.
Această situație s-a datorat avansului ușor către nord a maximului baric azoric și, în paralel, activarea în bazinul central al Mării Mediterane, a unui nucleu depresionar bine organizat, acesta afectând regiunile sudice ale Italiei (detalii aici). Cu această conjunctură barică, către aceste părți ale Europei a fost transportat un aer rece, polar-oceanic, dinspre nord-nord-vest.
Pluvial, acest interval s-a caracterizat prin cantități importante de precipitații (50…150l/mp/7 zile) în regiunile vestice, sud-vestice și sudice ale Europei. Motivul acestor precipitații au fost atât ariile depresionare atlantice, acestea au afectat vestul continentului, cât și cele mediteraneene, acestea au afectat regiunile sudice ale continentului. De menționat că acestea din urmă au avut un grad de manifestare destul de violent, lucru tradus și prin cantități de precipitații ceva mai ridicate comparativ cu cele menționate, în regiunile deluroase și montane ale Italiei, de 100…200l/mp pe parcursul celor 7 zile.
În schimb, regiunile estice și de sud-est ale Europei au fost caracterizate de cantități modeste sau chiar inexistente de precipitații, aici, burnița sau ploaia slabă au fost la ordinea zilei, acestea rezultate din nebulozitatea inferioară (nori stratiformi sau/și ceață).
Pe ansamblu, prima săptămână de noiembrie s-a desfășurat pe fondul unui regim termic situat peste cel obișnuit în această perioadă din an, cu toate acestea, după 4 noiembrie, peste regiunile vestice și sud-vestice ale Europei, circulația maselor de aer a fost predominant din sector nordic, ceea ce s-a tradus prin valori termice modeste și precipitațiile ce s-au transformat în ninsoare în regiunile montane de peste 1200 m. În rest, precipitații reduse cantitativ.