Conform materialului cu distribuția anomaliilor termice pentru intervalul 19-25 octombrie 2014 preluat de pe NOAA, continentul european a fost caracterizat de valori medii de temperatură ce s-au situat cu 2…5°C peste mediile climatologice ale perioadei în reginile centrale, nord-vestice și în sud-vestul Peninsulei Scandinave, cu 5…7°C în zona P. Iberice, izolat prin Portugalia, și cu 7…9°C peste aceste medii.
Aceste valori termice situate peste mediile climatologice ale perioadei în toate aceste zone ale Europei s-au datorat situării acestor regiuni între ariile depresionare atlantice (implicit ex-uraganului GONZALO) și a centrilor de mare presiune ce au guvernat în prima parte a intervalului de referință (19-22.X.2014) sudul și sud-estul Europei. Acest context baric a favorizat o advecție de aer cald dinspre regiunile nordice și nord-vestice ale Africii.
Totuși, regiunile estice și nord-estice ale Europei s-au situat în cealaltă extremă, aici, valorile medii de temperatură s-au situat cu 3…7°C, iar prin sud-estul Finlandei și regiunile vestice-nord-vestice ale Rusiei europene, au fost și cu 7…9°C sub mediile specifice acestui interval din an.
În aceste regiuni, a doua parte a intervalului a fost mai decisiv, și anume, extinderea către sud a unui maxim baric scandinav și existența unor depresiuni atmosferice peste sud-estul Europei (avansul depresiunilor atlantice existente în prima parte a intervalului către bazinul mediteraneean și, în cele din urmă, către cel al Mării Negre). Pe acest fond a fost înlesnită o masivă advecție de aer rece, de sorginte polar-continental dinspre regiunile vestice ale Siberiei. În acest context, s-a putut vorbi de valori maxime de temperatură ce s-au situat cu mult sub 0°C în regiunile centrale ale Rusiei europene, Republicile Baltice, Belarus și minime ce au coborât cu mult sub limita gerului, acestea s-au apropiat și de -20°C.
Pluviometric, acest interval a fost caracterizat de cantități importante de apă ce au cuprins Europa dinspre nord-vest către sud-est, în prima parte a intervalului precipitații importante peste nord-vest și a doua parte a acestui interval în regiunile sud-estice și central-sud-estice. În toate aceste regiuni s-au cumulat cantități de precipitații cuprinse între 50…100l/mp, ba chiar și ușor peste, în regiunile deluroase și montane din Balcani, aici, depresiunile atlantice au avut răgaz de a se regenaliza în bazinul central al Mării Mediterane.
Restul continentului s-a caracterizat prin cantități modeste sau chiar inexistente de precipitații.
Pe ansamblu, acest interval a debutat cu o vreme caldă în cea mai mare parte a Europei, excepție, regiunile estice și nord-estice, unde iarna a furat startul calendaristic. Precipitațiile au preferat o bandă dispusă dinspre nord-vestul către sud-estul continentului, iar în rest, acestea au fost modeste sau chiar inexistente, cu precădere, în Peninsula Iberică.