Intervalul 21-27 septembrie a caracterizat, pe ansamblul său, o vreme ceva mai rece comparativ cu mediile climatologice ale perioadei în cea mai mare parte a Europei, lucru, de altfel, observat și pe materialul cu distribuția anomaliilor termice pe continent, realizat de către NOAA.
Conform acestuia, regiunile estice, sud-estice și nord-estice ale Europei au fost caracterizate pe arii extinse de valori medii de temperatură ce s-au situat, în medie, cu 1…3°C sub normele climatologice. De asemenea, areale punctiforme caracterizate de temperaturi ceva mai scăzute pentru această perioadă, sunt specifice și prin centrul, sud-vestul și partea central-vestică a continentului.
Aceste valori ușor modeste pentru final de septembrie au fost asociate situării regiunilor centrale și estice ale continentului european la contactul dintre ariile anticiclonice ce au activat peste țărmurile vestice ale Europei, de altfel, extinderea către est și nord-est a maximului baric azoric, și a unor sisteme depresionare mediteraneene, pe de o parte, și a unor centri barici mobili atlantici ce au migrat peste Scandinavia, către sud-est, peste estul extrem al Rusiei europene. Acest tablou baric a facilitat o advecție masivă de aer rece, polar dinspre regiunile nordice ale Scandinavei și chiar dinspre Arh. Svalbard (situat la nord de Peninsula Scandinavă).
De menționat că acest transport de aer rece a fost mult mai intens în prima parte a acestui interval menționat, mai concret, în intervalul 22-25 septembrie 2014.
Ariile ce s-au caracterizat prin valori medii de temperatură situate ușor peste mediile perioadei, cu 0,5…2°C, au fost la nivel local prin regiunile vestice și nord-vestice ale Europei.
Aceste valori situate ușor peste medii au fost atribuite, mai degrabă, unui timp predominant stabil ce a caracterizat aceste regiuni o bună parte a acestui interval. Timpul stabil, asociat regimului anticiclonic menționat, a facilitat o insolație puternică, lucru ce s-a tradus printr-o creștere mai substanțială a valorilor maxime. Totuși, cuplajul dintre arealul anticiclonic azoric si depresiunile islandeze ce activau pe nordul Atlanticului, a facilitat și un transport de aer ceva mai cald și umed dinspre Atlantic, pe o componentă vest-sud-vestică.
Precipitațiile, în strânsă legătură cu activitatea depresionară, au preferat regiunile sud-estice (aici au activat depresiuni mediteraneene) și cele din partea nordică și nord-estică a Europei (aici și-au făcut simțită prezența ariile depresionare, mobile atlantice ce au migrat peste jumătatea nordică a Scandinavei).
Cantitativ, cele mai ridicate valori sunt observate în vestul și nordul Balcanilor, aici au fost consemnați și 70…120l/mp în decursul celor 7 zile. În rest, cantități ceva mai moderate, de 15…40l/mp/7 zile, în această categorie fiind incluse regiunile răsăritene ale continentului.
Vestul și nord-vestul Europei au fost caracterizate de cantități modeste de precipitații, de sub 5…10l/mp/7 zile, chiar inexistente pe rama vestică a Franței, vremea din aceste regiuni fiind influențată de extinderea către est-nord-est a anticiclonului Azoric.
Pe ansamblu, o săptămână caracterizată de o vreme ceva mai rece pentru un final de septembrie în cea mai mare parte a Europei și precipitații ce au preferat, în mod deosebit, jumătatea estică a acesteia.