Semnificația istorică a zilei de 23 august 1944
Din punct de vedere istoric, această zi reprezintă finalul regimului antonescian, și implicit, alianța cu Germania nazistă a lui Adolf Hitler. În consecință, ziua de 23 august 1944 reprezintă trecerea României de partea Aliaților (SUA, Marea Britanie și URSS).
Această zi s-a tradus printr-o diminuare a pierderilor materiale și de vieți omenești de către România, fiindcă o continuare a alianței cu Hitler (care era un pierdant sigur al acestui război în momemtul respectiv) ar fi reprezentat, într-adevăr, o catastrofă națională. Pe de altă parte, această zi are și o semnificație mai puțin prielnică pentru poporul român, și anume, începutul terorii comuniste, care urma să ne umbrească idealurile sociale și culturale dobândite în perioada interbelică pentru cel puțin 45 de ani. Această includere a României, cât și a celorlate state din estul Europei sub sfera de influență a comuniștilor, a rezultat tot într-un 23 august, de această dată, din 1939, în urma pactului Ribbentrop-Molotov, act ce conținea și o anexă secretă, prin care națiunile din estul continentului aveau de-a face cu cca. 45 de ani de teroare bolșevică. Din nefericire, urmările influențelor sovietice pe meleagurile patriei se resimt și după 25 de ani de la revoluția din decembrie 1989.
Contextul macrosinoptic la nivelul Europei în cursul acestei zile de cotitură în istoria românilor
Sub aspect sinoptic, această zi s-a caracterizat printr-o vastă extindere a zonelor anticiclonice (reprezentate pe harta de față prin litera H) peste aproape întreaga Europă. Singurele depresiuni (reprezentate prin litera T), deși foarte slab organizate, sunt observate la vest de Franța cât și pe zona nord-nord-vestică a Mării Negre.
Totuși, regiunile nordice și nord-vestice extreme ale continentului european au fost caracterizate de o salbă de areale depresionare, acestea fiind, de fapt, depresiunile mobile atlantice forțate de vasta întindere anticiclonică să migreze către nord-est și nu către sud-est, cum ar fi fost normal.
Cu acest tablou sinoptic s-a putut vorbi de o vreme predominant frumoasă și caldă în cea mai mare parte a continentului, cu excepția regiunilor unde am văzut că au activat areale depresionare (vestul Franței, regiunile riverane părții nord-vestice ale Mării Negre și nord-vestul extrem al Peninsulei Scandinave). S-a putut vorbi, astfel, de o vreme călduroasă, chiar caniculară în jumătatea de vest a Germaniei, NE Franței, Italia, vestul și nordul Balcanilor.
România, așa cum se observă pe materialul grafic asociat acestui articol, a fost sistuată în acest vast areal anticiclonic ce a caracterizat cea mai mare parte a Europei în cursul acestei zile, cu excepția regiunilor din sud-est și estul extrem, unde s-a vorbit de influența acelui ciclon slab organizat ce a activat peste nord-vestul Mării Negre. În acest context baric (anticicloni la vest și nord și arealul depresionar la sud-est) s-a putut vorbi de o circulație a maselor de aer din sector predominant nord-estic, pe această componentă fiind transportat un aer cald și uscat dinspre zona Câmpiei Ruse, acest aer fiind puternic încălzit deaspra regiunilor estice-nord-estice ale Europei pe fondul unei insolații puternice rezultate în urma acestui regim anticiclonic. Următoarele zile, odată cu migrarea ariilor anticiclonice din centrul și nordul Europei către est, vremea a devenit predominant frumoasă și temperaturile au mai crescut cu 1…2 grade la nivelul întregii țări, tot pe fondul unei insolații mai puternice.
Ca o imagine de ansamblu, această zi a adus maxime de peste 25°C în majoritatea zonelor, cele mai reprezentative fiind cele 30°C din Arad, 29°C din Drobeta Turnu Severin, 28.7°C de la Turnu Măgurele, 27.7°C din București Băneasa, 27.5°C de la Târgu-Jiu. În regiunile sud-vestice extreme au fost și maxime ce au depășit 31…32°C, fiindcă zona nord-vestică a Balcanilor a avut parte de maxime ce s-au situat în jurul pragului de caniculă (35°C). Ceva mai răcoare, cu 22…23°C, prin zona deluroasă din nordul țării.
Noaptea a fost una caldă pentru un final de august, cu precădere, în sud, sud-est și vest, cu valori minime ce au coborât până la 18.2°C la Turnu Măgurele, 16.2°C la Călărași, 15.5°C la Arad, 13.3°C la Tg. Jiu. Temperaturi ceva mai modeste, de 6…8°C au fost înregistrate în zonele depresionare din estul Transilvaniei.
O minimă de 1.7°C s-a înregistrat la stația meteorologică Vf. Omu, maxima acestei zile fiind de 5.5°C.
Ca aspect, vremea a fost variabilă, cu înnorări mai accentuate prin sud-estul și, local, prin sud-vestul extrem, în toate aceste regiuni au fost și ploi, predominant sub formă de aversă. În restul țării, posibil, precipitații în cursul după-amiezelor, acestea fiind generate de formațiuni noroase convective cu inițiere orografică.