Vremea ceva mai caldă comparativ cu mediile climatologice pentru prima decadă a lunii august în nordul, nord-estul, estul cât și prin regiunile central-estice ale Europei. În toate acest regiuni sunt așteptate temperaturi ce se vor situa cu 3…6°C, iar prin nordul Peninsulei Scandinave, și cu 6…9°C peste cele obișnuite la început de august.
Temperaturi apropiate de mediile perioadei în bună parte din centrul, vestul și sud-vestul Europei iar prin sud-estul Franței, Italia, nord-estul Spaniei cât și prin vestul și nord-vestul Balcanilor, ușor sub mediile specifice acestei perioade, cu 1…3°C.
România, conform materialului cu distribuția anomaliilor termice la nivel european, preluat de pe ECMWF via met.hu, va fi caracterizată de temperaturi medii situate cu 1…3°C peste mediile perioadei în nordul, centrul și estul țării și apropiate de normal în rest.
Ziua de luni va fi una călduroasă, chiar caniculară în zonele joase din estul și sudul țării. În aceste condiții, vorbim de maxime cuprinse între 28°C în zonele deluroase din nordul țării și 35…36°C în zonele joase din Moldova, Muntenia și, posibil, prin vestul țării. Izolat, prin Bărăgan, sunt posibile și maxime de 37°C. Indicile temperatură-umezeală va atinge și depăși pragul critic de 80 de unități în estul și sudul țării dar, pe arii mai restrânse, și prin vestul țării. Minimele se vor încadra între 11…13°C în depresiunile din estul Transilvaniei și 24…25°C la țărm de mare cât și prin Delta Dunării. Marți aceeași vreme călduroasă, chiar caniculară prin sudul și sud-estul țării. Vor fi maxime cuprinse între 27°C prin zona deluroasă din nordul țării și 35…36°C prin Bărăgan și, posibil, prin Lunca Dunării și cea inferioară a Prutului. Indicele temperatură-umezeală va atinge și depăși pragul critic de 80 de unități pe arii extinse, în estul, sudul și sud-estul țării. Minimele se vor încadra între 12…14°C în depresiunile din estul Transilvaniei și 24…26°C în zona litorală și în deltă. Miercuri, deși temperaturile mai pierd câteva grade, va fi, în continuare, o vreme călduroasă, cu precădere, în regiunile sud-estice. Sunt estimate maxime cuprinse între 24…25°C în zonele deluroase din Maramureș cât și prin vest, și până spre 34°C prin Muntenia, sudul Moldovei și zona continentală a Dobrogiei. Minimele se vor încadra între 11…12°C în depresiunile din estul Transilvaniei și 22…24°C în zona litorală.
Joi temperaturile mai pierd vreo 2…3°C, acestea urmând a fi cuprinse între 22…23°C în zonele deluroase din Maramureș și cel mult 32…33°C prin Muntenia, vestul Dobrogiei și sudul Moldovei. Minimele vor porni de pe la 10…12°C prin depresiunile din estul Transilvaniei și se vor opri la 23…34°C în Delta Dunării și la țărm de mare.
Finalul de săptămână, conform actualelor modele atmosferice, va fi caracterizat de o vreme caldă, cu maxime ce se vor încadra, în general, între 23…25°C în zonele deluroase din nordul țării și 33…35°C în zonele joase din estul, sud-estul și sudul țării. Pe acest fond, și ITU e posibil să mai atingă pragul critic de 80 de unități.
Precipitațiile vor prefera regiunile sudice, centrale și nordice ale Europei. În toate aceste regiuni vorbim de precipitații predominant sub formă de aversă, însoțite de descărcări electrice, căderi de grindină și vânt ce poate lua și aspect de vijelie pe timpul ploilor. Local, aceste precipitații vor fi abundente, ceea ce va favoriza producerea de viituri în zonele de deal și de munte din centrul Italiei și din vestul Balcanilor. Un alt areal cu precipitații mai importante cantitativ e observat peste cea mai mare parte a Arh. Britanic, toate aceste precipitații fiind asociate unor depresiuni islandeze ce va activa săptămâna viitoare peste nord-estul Atlanticului de Nord.
Regiunile estice, central-estice și nord-estice ale Europei vor fi caracterizate de cantități modeste de precipitații, acestea pot să apară, punctiform, în orele după-amiezelor și în primele ore ale serii.
România, pe parcursul săptămânii viitoare, va fi caracterizată de cantități de precipitații apropiate de normalul perioadei, cu o tendință ușor deficitară prin regiunile nord-estice și estice dar și ceva mai excedentare prin vestul și sud-vestul țării. Astfel, precipitațiile își vor face simțită prezența de luni seara în regiunile vestice ale țării, urmând ca miercuri-joi să vorbim de o instabilitate generalizată la nivelul întregii țări, singura regiune mai ferită fiind Dobrogea. În restul intervalului, precipitații de ordin convectiv, local, în toate regiunile de deal și de munte. Toate aceste precipitații vor exclusiv averse, însoțite de descărcări electrice, vânt ce poate lua, trecător, și aspect de vijelie, căderi de grindină.
Sinoptic, prima jumătate a săptămânii va fi caracteizată de prezența unui areal anticiclonic centrat peste nordul Câmpiei Ruse cât și a celui azoric, ce va activa la sud-vest de continentul european, având tendința ușoară de a migra către est-nord-est. Aceste două arii de mare presiune vor fi separate de un talveg depresionar de sorginte islandez, acesta va ajunge până spre sudul Europei, în bazinul central al Mării Mediterane, aici urmând a se genera o depresiune mediteraneeană în cursul zilelor de miercuri-joi.
Astfel, estul, nord-estul și nordul Europei vor fi situate la est de arealul depresionar ce va cuprinde Europa dinspre NV Scandinavei până în bazinul central al Mediteranei, via Europa Centrală, și la vest de ariile anticiclonice centrate pe N. Câmpiei Ruse. Această configurație barică va înlesni peste toate aceste regiuni o circulație dominantă din sector sud-estic, aceasta va antrena și un aer cald, tropical dinspre nord-estul Africii și dinspre sud-vestul Asiei.
În schimb, regiunile centrale, vestice și sudice ale continentului se vor situa la vest de arealul depresionar amintit și la est-nord-est de anticiclonul azoric. Într-un astfel de cuplaj baric, vorbim de o circulație a maselor de aer din sector predominant nord-nord-vestic, aceasta urmând a transporta peste toate aceste regiuni un aer ceva mai rece și umed, dinpre regiunile nordice ale Atlanticului.
A doua parte a intervalului, conform actualelor modele atmosferice, nu pare să aducă schimbări notabile, astfel că, ariile de mare presiune vor domina regiunile nord-estice și sud-vestice ale continentului iar sistemele depresionare atlantice vor intra prin regiunile nord-vestice ale Europei, traversând partea centrală a acesteia și, în cele din urmă, vor ajunge până în bazinul central al Mării Mediterane.