Semnificația acestor prime 3 zile ale lui august 1977
Pe scurt, acest interval a dus la primele proteste de amploare în plin regim comunist pe pământurile României. Conform surselor de la acea vreme, se estimează că numărul participanților la miting a fost de 40.000, după alte surse, chiar și de 85.000-90.000 de persoane.
Această grevă a ortacilor din Valea Jiului a avut loc în urma crizei petrolului la nivel mondial (1972-1973) cât și a cutremurului ce a zguduit România la începutul lui martie 1977. În urma acestora, conducerea socialistă a României a impus ca înreaga clasă muncitoare să depună eforturi destul de mari pentru a fi satisfăcut planul cincinal propus pe intervalul 1970-1975. Pe fondul acestor impedimente, cât și a gândirii înguste a lui Ceaușescu și a acoliților săi, condițiile de lucru în subteran, și așa destul de dificile, au devenit de-a dreptul inumane. Pe acest fond, minerii au decis să înceteze lucrul și să-și ceară drepturile care li se cuveneau.
În urma acestor proteste, Ceaușescu, fiind în concediu la mare, s-a deplasat la Târgu-Jiu și Deva. Acesta a ascultat doleanțele minerilor și le-a oferit condiții mai bune de lucru (reducerea zilei de muncă de la 8 la 6 ore, echiparea, ce-i drept, destul de firavă, a minelor cu echipamente ceva mai bune, aprovizionarea magazinelor din zonă).
Oricum, acest val de proteste a fost primul semnal că regimul comunist din România începea a se clătina. Un alt val de proteste de amploare avea să se petreacă 10 ani mai târziu, la uzina de camioane Roman – Brașov.
Condițiile aerosinoptice în acest interval (1-3 august 1977)
Sub aspect sinoptic, acest debut de august 1977 a găsit partea estică, și cea central-nord-estică a Europei sub acțiunea unor centrii barici de mare presiune, aceștia avându-și centrul undeva pe nordul Câmpiei Ruse. Regiunile centrale erau caracterizate de arii de joasă presiune, arii rezultate din avansul către sud a unor depresiuni din regiunile subpolare.
Astfel, regiunile estice, sud-estice și central-estice extreme ale continentului, situate la est de ariile depresionare amintite și la vest de cele de mare presiune centrate peste Rusia (URSS la acea vreme) se găseau într-o advecție de aer cald, de proveniență nord-est africană.
Arii anticiclonice se regăseau și peste regiunile vestice și sud-vestice ale Europei, în aceste zone fiind activ Anticiclonul Azoric, acesta fiind în extindere către est-nord-est.
Cuplajul baric dintre ariile depresionare din centrul Europei și cele anticiclonice aferente Anticiclonului Azoric a dus la un transport de aer rece, polar-oceanic peste bună parte din centrul și vestul continentului.
România, pe parcursul primei și celei de-a 2 a zi ale lui august 1977, s-a găsit la sud-vest de arealul anticiclonic poziționat peste nord-estul Europei și în jumătatea estică a acelui sistem depresionar desprins din arealul depresionar subpolar ce a caracterizat acele zile, lucru ce se observă și pe imaginea de mai jos (suprafața de 500 hPa gpdm 2.08.1977 ora 0 UTC).
Această conjunctură barică a facilitat o advecție de aer cald peste sud-estul și estul extrem al țării, condiții în care maximele au atins și valori de 30…31°C. Prin vestul și nord-vestul țării, vremea s-a răcit, condiții în care maximele nu au mai depășit 20…23°C. Acest tablou mateo este valabil, în mod special, pentru prima zi a lui august 1977, fiindcă următoarele 2 zile s-au caracterizat prin migrarea acelui sistem depresionar către est, condiții în care era transportat un aer ceva mai rece, polar-oceanic, dinspre regiunile nord-nord-vestice, pe sectorul posterior al acelui areal depresionar amintit.
În aceste condiții, ziua de 2.08.1977 a adus maxime modeste pentru un început de august, cu precădere, în regiunile vestice și de nord-vest. Câteva exemple: 18.1°C în Arad, 19.2°C la Baia Mare, 19.3°C la Cluj-Napoca, și ceva mai ridicate, în estul țării, și anume, 25.2°C în Bacău, 25.5°C la Botoșani, 26.3°C în Iași și Galați. Temperaturi ce cu greu atingeau 20°C în centrul și vestul țării și d-abia 25…26°C în estul și sud-estul țării au fost specifice și pentru ziua următoare.
Temperaturile minime erau cuprinse, pe durata celor 3 zile, între 11…12°C în nord-vestul și centrul țării și până spre 19…20°C prin lunca inferioară a Prutului cât și în bună parte a Dobrogiei.
Ca aspect, vremea a fost schimbătoare, cu precipitații mai însemnate cantitativ și pe arii extinse în prima zi a acestui interval, îndeosebi în vestul, centrul și nordul țării. În aceste zone au fost cumulate în decursul a 24 de ore și cantități de 20…30 l/mp, îndeosebi în zona Crișanei, NV Transilvaniei și Maramureș. Cantități de 10…20 l/mp au fost raportate și în restul țării. Acestea au fost predominant averse, fiind îmsoțite și de fenomene electrice, îndeosebi în jumătatea de nord a Moldovei (E jud. Suceava și Botoșani), unde și temperaturile caracterizau, totuși, o zi de vară (t≥25°C).
Următoarele două zile s-au caracterizat printr-o diminuare a precipitațiilor, acestea au mai cumulat, punctiform, 10…20l/mp în decursul a 24 de ore prin regiunile nordice, centrale și de sud. Acestea au fost, în continuare, sub formă de aversă, cu precădere, în regiunile sud-estice, unde vremea a fost ceva mai caldă.
Pe ansamblu, această primă grevă a minerilor într-o Românie socialistă, a fost caracterizată de o vreme schimbătoare și cu un regim termic ce s-a situat sub cel obișnuit pentru un început de august.