Acest interval s-a caracterizat printr-o vreme deosebit de caldă în regiunile scandinave, lucru ilustrat și pe imaginea de mai jos. Conform acesteia, respectivele regiuni au avut parte de valori medii de temperatură situate cu 5…7°C, iar prin sud-vestul Norvegiei și nord-vestul Arh. Britanic, și cu 7…9°C peste normele climatologice aferente ultimei decade de iulie. Însă mai multe detalii, aici.
Vreme caldă pentru final de iulie a fost specifică și în regiunile centrale, vestice și estice ale Europei, aici fiind vorba de abateri termice cu 2…5°C peste mediile perioadei.
Această vreme caldă din jumătatea nordică a Europei, în mod deosebit, a fost asociată existenței peste regiunile scandinave a unui areal anticiclonic (anticiclonul Scandinav) și a unor depresiuni barice situate peste jumătatea sudică a continentului, acestea fiind generate, majoritatea, în bazinul central al Mării Mediterane, altele venite dinspre Atlantic peste jumătatea sudică a Franței, acestea din urmă fiind, practic, „sămânța” celor mediteraneene, amintite ceva mai devreme.
Prezentul tablou baric a facilitat peste regiunile din estul, centrul, nordul, nord-vestul și chiar vestul continentului o circulație predominant est-sud-estică, aceasta a transportat și un aer cald, de proveniență vest-asiatică. În regiunile scandinave, pe lângă advecția de aer cald propriu-zisă, la creșterea spectaculoasă a maximelor termice a contribuit și vremea însorită asociată regimului anticiclonic.
Temperaturi medii situate ușor sub mediile perioadei (1…3°C) au caracterizat regiunile meridionale ale Europei (Italia, bună parte a Peninsulei Iberice, sud-estul Franței). Aceste valori termice ușor modeste pentru final de iulie specifice acestei părți a Europei au fost asociate gradului ridicat de instabilitate și nu în mod deosebit unei advecții de aer rece.
Precipitațiile au preferat regiunile central-sudice, sud-estice și sudice ale continentului european. În toate acestea s-a vorbit de cantități importante de precipitații, acestea au totalizat în cursul acestui interval, cca. 75…150 l/mp. Aceste precipitații au avut caracter torențial, lucru ce a dus la scurgeri torențiale și la formarea de viituri, cu precădere, în zonele de munte și deal.
În schimb, regiunile nordice, nord-estice , sud-vestice și cele din extremitatea sud-estică au avut parte de cantități modeste sau chiar inexistente de precipitații în toate aceste zile. Cu toate acestea, punctiform, se observă și cantități de 10…25l/mp, acestea fiind asociate unor precipitații convective generate la nivel local în cursul după-amiezelor și în primele ore ale nopții.
Pe ansamblu, acest interval a fost caracterizat de o vreme caldă în cea mai mare parte a Europei, chiar deosebit de caldă în partea nordică a acesteia. Precipitațiile, aferente perturbațiilor mediteraneene, au afectat regiunile sudice și central-sudice ale continentului, iar în rest, acestea au fost neînsemnate cantitativ sau chiar inexistente.