Semnificația zilei de 28 iunie 1940 în istoria românilor
Ziua de 28 iunie 1940 a reprezentat momentul în care România Mare făcea cunoștință cu pierderile teritoriale ce au măcinat țara în cursul acelui an. În cursul acestei zile, autoritățile române au fost silite de către URSS, ca în 4 zile de la acest act de ocupare sovietică, să-și retragă toate activitățile civile și militare din Basarabia și Bucovina de Nord. Această ruptură din teritoriul României a survenit în urma pactului Ribbentrop–Molotov, din 23 august 1939, când URSS-ul și Germania hitleristă și-au dat acordul la împărțirea sferelor de influență în partea estică a Europei.
În cazul nerespectării acestor cerințe, România era amenințată cu războiul de către URSS. Din cauza tensiunilor din această parte a Europei, România a trebuit să respecte planul impus de către autoritățile sovietice, asta până la 22 iunie 1941, când mareșalul Ion Antonescu a ordonat trecerea Prutului și să fie recâștigate „glia străbună a basarabilor” și „codrii voievodali ai Bucovinei”, zi când, de altfel, România intră în război, alături de Germania hitleristă împotriva URSS-ului.
Condițiile sinoptice în cursul acestei zile
Sub aspect sinoptic, ziua de 28 iunie 1940 s-a caracterizat printr-o vastă arie anticiclonică ce a cuprins aproape întreaga Europă. Este vorba despre extinderea către est și sud-est a maximului baric scandinav cât și extinderea către nord-est și est a anticiclonului azoric, aceste două centre unindu-se deasupra regiunilor centrale ale continentului.
Ariile depresionare sunt specifice regiunilor vestice și nord-vestice extreme, acestea fiind influențate de către depresiunea Islandenză, aceasta fiind destul de extinsă, lucru ce se observă și pe imaginea acestui articol.
O altă arie depresionară, însă slab organizată, se observă și peste regiunile sud-estice extreme ale Europei, aceasta fiind centrată deasupra Turciei, de altfel, aceasta fiind și cauza precipitațiilor ce au cuprins bună parte a României, însă mai multe detalii, pe parcursul acestui articol.
În acest context baric, România era situată la nord-vest de aria depresionară ce ocupa sud-estul extrem al Europei și la sud-est de arealul anticiclonic ce ocupa nordul continentului. Această dispunere barică amintită a facilitat peste teritoriul României un transport pe o componentă nord-estică, transport ce a antrenant și un aer cald și uscat dinspre zona Câmpiei Precaspice și chiar dinspre cea a Europei de Est, asta în estul și sud-estul țării, fiindcă peste regiunile veste era transportat un aer ceva mai rece, acesta fiind absorbit dinspre zona geografică a Mării Baltice.
Cu această circulație a maselor de aer, în cursul acestei zile regiunile estice și sud-estice ale țării au avut parte de o vreme caldă, de altfel, normală pentru această perioadă a anului, cu maxime ce au atins 25…30°C, cum ar fi cele 26.8°C de la Turnu Măgurele, 26.5°C la Buzău, 25.6°C de la București și Târgu-Jiu.
În schimb, regiunile centrale și vestice ale țării, sub influența unui aer de proveniență baltică, temperaturile maxime au fost mai ponderate, acestea nu au depășit 22…24°C, ca de exemplu, cele 17.8°C de la Arad, 23.3°C de la Drobeta Turnu Severin, 23.5°C de la Baia Mare sau cele 23.6°C din Cluj-Napoca.
Noaptea a fost și ea una caldă, cu precădere, în regiunile extracarpatice unde minimele s-au apropiat sau chiar au atins 20°C pe arii destul de extinse. Cele mai grăitoare dovezi, cele 17.1°C de la Turnu Măgurele sau cele 18°C de la Buzău. Evident, că la malul mării, temperaturile minime nu au coborât sub 21…22°C.
Precipitațiile, predominant sub formă de aversă, au ocupat arii extinse în cea mai mare parte a țării, singurele regiuni care au scăpat sau au avut parte de ploi locale, au fost cele din Dobrogea, estul Munteniei și sudul extrem al Moldovei (raportându-ne la Moldova istorică, din acea vreme) sau sud-estul extrem al celei pe care o știm în prezent.
Cele mai importante cantități s-au consemnat în regiunile vestice, sudice extreme sud-vestice și în regiunile deluroase și montane, ca o dovadă, cele 17.5 mm înregistrate la Arad, 15.8 mm la Turnu Măgurele sau cele 7.5 mm din Cluj-Napoca.
Pe ansamblu, această zi s-a caracterizat printr-o vreme caldă în regiunile extracarpatice, însă destul de intabilă, mai ales în centrul, vestul, sudul, dar și toate ariile deluroase.