Diagnoza meteo Europa 26 ianuarie – 1 februarie 2014

Ultimele zile din ianuarie 2014 au adus peste jumătatea de est a Europei valori termice situate şi cu 8…10°C sub mediile perioadei. Conform materialului de mai jos, cu distribuţia anomaliilor termice, astfel de valori s-au înregistrat în Ucraina, Belarus, Republica Moldova cât şi prin estul şi nord-estul extrem al României.

De asemenea, valori termice foarte scăzute, cu 5…8°C, au fost înregistrate şi în cea mai mare parte a Poloniei, Republicile Baltice, estul şi sudul României, nordul Bulgariei şi nord-estul Germaniei.

Ce se observă la această distribuţie a maselor de aer rece, polar-continental e faptul că acestea nu au reuşit să migreze mult către vest şi sud-vest, fiindcă au întâlnit barajul orografic constituit de Munţii Carpaţi. Dovada acestui lucru se poate observa la distribuţia anomaliilor termice peste România, aici s-a putut vorbi de valori medii de temperatură situate şi cu 8…10°C sub normalul climatic al perioadei, în zonele joase din Lunca Prutului, şi uşor pozitive, cu 1…3°C peste aceste norme,  în zona deluroasă din nord-vestul teritoriului. Tot Carpaţii au funcţionat ca un veritabil scut în calea avansului aerului rece dinspre est şi către Slovacia, Cehia şi Austria, şi în aceste ţări s-a vorbit de un regim termic ponderat, chiar cu o uşoară nuanţă pozitivă.

Vestul şi sudul Europei s-a bucurat de un regim termic apropiat de normal sau chiar uşor peste, cu 2…3°C, în special prin Franţa, Spania, Portugalia şi Italia.

Aceste valori termice foarte scăzute din estul Europei s-au înregistrat pe fondul advecţiei unei mase de aer foarte rece, polar-continental, dinspre zona Câmpiei Ruse, advecţie rezultată în urma cuplării unui vast areal anticiclonic situat peste estul şi nord-estul Europei şi a unor depresiuni atmosferice situate în bazinul Mării Mediterane. Pe lângă această advecţie masivă de aer rece, contribuţia la înregistrarea acestor valori termice şi-a adus-o şi existenţa stratului de zăpadă, acesta, printr-un albedou ridicat, a reflectat o bună parte din radiaţia solară în spaţiu, lucru ce s-a resimţit, în mod deosebit, în valori maxime ce au fost cu mult sub 0°C, cum ar fi cele -18…-14°C din nordul Moldovei, de pildă, înregistrate pe parcursul zilei de 31 ianuarie 2014.

În schimb, vestul continentului s-a situat într-o circulaţie predominant sud-sud-estică, aceasta a transportat şi un aer ceva mai cald dinspre bazinul central-estic al Mediteranei. Această circulaţie a luat naştere în urma cuplajului termobaric dintre ariile ciclonice din Atlantic şi partea centrală a Mediteranei şi a vastului sistem anticiclonic ce a cuprins estul şi nord-estul Europei, despre acesta din urmă s-au făcut referinţe şi ceva mai devreme. Acest regim termic plăcut din vestul şi, mai ales, din sudul Europei, pentru ultima săptămână de ianuarie s-a datorat şi existenţei catenelor montane (M. Carpaţi şi Dinarici), care au funcţionat ca adevărate filtre în migrarea acestui aer rece către vest şi sud, lucru specificat şi ceva mai devreme.

temp-anom-europa-26.01-1.02.2014

Precipitaţiile au preferat sudul şi vestul Europei, aici s-au înregistrat şi cele mai însemnate cantităţi, de 50…120l/mp/7 zile. Totuşi, în Italia, s-a vorbit de cantităţi şi mai însemnate, de cca. 200…250l/mp/7 zile, ceea ce e enorm. Pe fondul acestor excedente pluviale, capitala Italiei, Roma, s-a confruntat cu inundaţii. În zona montană din nordul ţării, aceste cantităţi de apă au fost sub formă de ninsoare, lucru ce a dus la depunerea unui strat nou de zăpadă ce a atins şi depăşit 1.5…2.0 metri.

În restul continentului, acest interval s-a caracterizat prin valori modeste, acestea cu greu dacă au atins şi depăşit 10…20l/mp, însă, pe fondul acestor temperaturi scăzute, au fost exclusiv ninsori, acestea fiind însoţite şi de vânt puternic, lucru ce a dus la troienirea acesteia. De altfel, aceasta a fost şi principala problemă de la mijlocul săptămânii din sudul şi sud-estul României.

pp_tot-europa-26.01-1.02.2014

Pe ansamblu, ianuarie 2014 s-a încheiat cu o vreme destul de severă în estul, sud-estul (ninsori viscolite şi ger), sud-vestul şi sudul Europei (ploi abundente), asta în timp ce, debutul acestei luni se caracteriza printr-o vreme caldă şi liniştită, demnă de luna martie.