1. Revoluția Română
Acest eveniment istoric încheie în bună măsură 45 de ani de regim comunist în România. Pe fondul nemulţumirii populaţiei de restricţiile aberante (lipsa apei, căldură, hrană, dreptul la liberă exprimare) impuse de către regimul Ceauşescu în special pe parcursul anilor 80, populația nemulțumită răstoarnă într-o săptămână un regim care părea inexpugnabil. Începută pe 16 decembrie în Timișoara, aceasta atinge apogeul în data de 22 decembrie la București și poate fi considerată încheiată în ziua de Crăciun, 25 decembrie, odată cu executarea lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu la Târgoviște. Un eveniment istoric ce rămâne controversat, dar care dincolo de orice scenariu a schimbat fundamental România. În acest articol, renuanțăm tabloul meteorologic al acelor zile.
2. Condiţiile meteorologice în intervalul 16-25 decembrie 1989
Debutul Revoluţiei a găsit România, din punct de vedere sinoptic, într-o plină advecţie de aer cald, de provenienţă nord-africană, lucru observat şi pe imaginea de mai jos, ce nuanțează condițiile macrosinoptice la nivel continental în data de 16.XII. Conform acesteia, sudul şi estul continentului european erau situate într-un imens areal anticiclonic iar centrul, nordul şi vestul acestuia erau sub influenţa ariilor depresionare atlantice.
Aşa cum am afirmat şi la începutul primei fraze, pe 16.XII, vremea din România era mult mai caldă decât ar fi fost normal pentru mijloc de decembrie. În aceste condiţii, la Timişoara, punctul de plecare al revoluţiei româneşti, s-a înregistrat o maximă de 16.7°C. Nici noaptea nu a fost cu mult mai frig, temperatura minimă a coborât uşor sub valoarea de 7°C.
De asemenea, vreme foarte caldă şi în restul ţării, cu maxime de peste 14°C în nord, la Botoşani, cu 14.1°C şi o minimă de 5°C, cât şi în Bucureşti, cu o maximă de 15.4°C şi o minimă de cca. 4°C.
Precipitaţiile, deşi slabe cantitativ, au preferat zonele de deal şi munte din jumătatea de nord, îndeosebi în cursul zilelor de 16-18 decembrie 1989. În restul intervalului, ploi slabe cantitativ şi pe arii restrânse în nord, centru şi prin vest.
După primele trei-patru zile caracterizate de o vreme deosebit de caldă, de pe 21 decembrie 1989, temperaturile au scăzut treptat, astfel că, în ziua execuţiei cuplului dictatorial temperaturile maxime nu mai depăşeau 7-9°C. Ca urmare, ziua de Crăciun aferentă anului 1989 a adus o maximă de 7.8°C în Bucureşti (minima zilei fiind de cca. 1.4°C).
Răcirea s-a resimţit mai tare în regiunile intracarpatice cât şi prin nordul Moldovei, dovada: cele 3°C de la Cluj-Napoca (minima fiind de -1.7°C) şi 6.3°C de la Botoşani (minima de 0°C).
Această răcire din cursul zilei de 25 decembrie 1989 s-a datorat unei advecţii uşoare de aer rece dinspre nord-estul continentului, urmând ca după 27-29 decembrie 1989 să-şi facă apariţia şi fulgii de zăpadă care au mai ascuns din urmele de sânge plătit pentru scăparea de sub dictatura comunistă.
Aşa cum s-a arătat ceva mai sus, vremea a fost destul de prietenoasă cu românii, dornici de libertate.
Oarecum întâmplător condițiile sinoptice din decembrie 1989 sunt foarte asemănătoare cu luna decembrie pe care o traversăm. O vreme deosebit de caldă în condițiile unei puternice dezvoltări a Depresiunii Islandeze și a absenței anticiclonului est-european de pe scena meteorologică europeană.
Autori: Ilie Nicolae/Sfîcă Lucian