Prima săptămână din decembrie 2013 a debutat cu o vreme ceva mai rece pentru acest interval în jumătatea de sud a Europei, lucru ilustrat şi pe imaginea cu distribuţia anomaliilor termice la nivel european. Conform acesteia, în jumătatea sudică a continentului au fost temperaturi medii cu 2…5°C sub mediile climatologice ale acestei perioade din an. Excepţia de la regulă a constituit-o ariile deluroase şi montane din Italia unde s-a vorbit de valori termice situate uşor peste mediile perioadei, cu 1…2°C.
Răspunzător pentru aceste valori termice situate sub cele normale la început de decembrie a fost existenţa unui areal anticiclonic de mari dimensiuni, acesta fiind centrat undeva la vest de Franţa, însă s-a extins cu sectorul său rece foarte mult către est, ocupând mare parte din centrul şi sudul Europei. Aşadar, întreaga jumătate de sud a continentului a fost situat într-o advecţie de aer rece, pe o circulaţie dominantă din sector nordic. Totuşi, ariile deluroase şi montane din Italia au constituit o excepţie, fiindcă aceste regiuni au fost situate peste nivelul norilor stratiformi şi, implicit, a orizontului de inversiune, motiv pentru care vremea însorită a dus la o creştere apreciabilă a temperaturilor.
Ba mai mult, către finalul intervalului, peste nordul şi nord-vestul Europei s-a manifestat furtuna XAVER (detalii aici), vânturile asociate acestuia, la trecerea Munţilor Alpi, s-au foehnizat, acesta fiind încă un plus la această excepţie menţionată mai sus.
Dacă sudul a fost caracterizat de valori termice situate sub cele obişnuite, nord-vestul, nordul, nord-estul şi estul Europei au avut parte de valori medii de temperatură cu 2…5°C peste cele normale din punct de vedere climatologic la început de iarnă pentru aceste regiuni de pe continent.
Acest debut călduţ de decembrie în regiunile nordice şi nord-estice s-a datorat atât existenţei vastului areal anticiclonic de la sud de aceste zone, dar, în mod special, unei serii de depresiuni atlantice ce au dominat nordul Europei pe tot parcursul acestui interval de referinţă, culminând cu furtuna XAVER. În astfel de condiţii sinoptice (anticicloni pe sud şi cicloni pe nord şi nord-vest), peste prezentele regiuni s-a putut vorbi de o circulaţie din sector vestic, aceasta a antrenat şi un aer mai cald şi umed dinspre Oceanul Atlantic. Acest transport de aer cald dinspre Atlantic s-a resimţit până în nordul şi chiar estul Rusiei europene.
Pluviometric, aşa cum arată şi imaginea de mai jos, în bună parte a Europei au fost cantităţi modeste de precipitaţii, de sub 10 l/mp în cursul celor şapte zile sau chiar inexistente prin sudul şi vestul Peninsulei Iberice.
Cantităţi mai însemnate de apă se observă pe sudul Italiei şi al Peninsulei Balcanice, aici, cantităţile de precipitaţii au totalizat cca. 20…50l/mp. De menţionat că aceste precipitaţii au fost asociate unei depresiuni generate la sud de Italia la finalul lui noiembrie şi în primele două zile din decembrie.
Un alt areal caracterizat de cantităţi importante de apă e cel aferent Norvegiei şi din nordul extrem al Arhipelagului Britanic. Aici s-au manifestat, aşa cum s-a arătat şi mai devreme, o întreagă familie de cicloni atlantici.
Aşa cum s-a văzut, sudul Europei a fost caracterizat de o vreme uscată şi ceva mai rece iar nordul a avut parte de temperaturi generoase pentru un debut de decembrie, însă vântul, asociat furtunii XAVER, a creat probleme serioase aici.